Parinti


Somnul copilului
Ce reprezinta? Trainingul somnului reprezinta un proces prin care 
copilul este invatat sa doarma si ramana adormit pe timpul noptii.
Unii copii par sa dezvolte o rutina de somn rapid si usor. Dar multi 

altii au probleme inainte de a adormi sau adorm cu mare dificultate 
daca au fost treziti.
Cand pot incepe si care sunt etapele de formare a somnului?

 11 moduri de a evita imbolnavirea familiei

Toti ne dorim o familie sanatoasa si armonioasa. Sunt multe lucruri care ne impiedica sa ne bucuram de liniste si totusi, atat de putine de facut pentru ca problemele sa dispara. Iata ce ne recomanda, dr. Mehmet Oz, nimeni altul decat medicul promovat de Oprah Winfrey. Citeste tot articolul!

Copilul in avion

În timpul călătoriei cu avionul, copilul poate experimenta emoţii foarte puternice, pozitive, care rezultă din dorinţa de a trăi ceva nou, inedit sau uneori din frica de necunoscut. Noul mediu, aglomeraţia, oamenii, aşteptările îndelungate pentru următorul zbor, precum şi limitarea libertăţii de comportament la bordul aeronavelor pot înrăutăţi starea generală a copilului şi în unele cazuri a însoţitorului acestuia. Pentru a evita acest lucru, trebuie să planificaţi cu atenţie călătoria. Citeste mai mult...
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, avion
Gradinita Casa Fericirii 

Ce nu trebuie sa tolereze parintii

De la primul ţipăt al noului născut până la terminarea adolescenţei se ivesc pe parcurs probleme care dau de gândit părinţilor şi cer mijloace raţionale de rezolvat. De obicei soluţionarea problemelor se face în conformitate cu temperamentele părinţilor şi ale copiilor. A te conduce după temperament şi nu după judecată este o greşeală. Nici o pedagogie nu poate înlocui bunul simţ şi raţiunea. Viaţa familială trebuie organizată mai ales de părinţi, căci de organizarea vieţii sociale se ocupă şi organelle componente. Citeste mai mult: http://www.mirelazivari.ro/ce-nu-trebuie-s-tolereze-p-rin-ii
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, toleranta
Gradinita Casa Fericirii

Psihologia copilului: Metode de disciplinare

La unii părinţi există obiceiul de a-şi cicăli mereu copiii. La cea mai mică greşeală ei repetă: “Cât eşti de nepriceput! Orice mişcare a ta este atât de nătângă!” meritată sau nemeritată, această dojană ajunge să inducă unui copil un complex de inferioritate. El pierde încrederea în sine, iar în familie i se stabileşte reputaţia de nepriceput. Au părinţii asemenea interes?
Nu se poate cere copilului să ajungă neapărat un om cu însuşiri deosebeşte. Părintele are datoria, ca unui copil, în scopul ridicării moralului, să-i arate în multe cazuri mulţumire şi chiar să îl complimenteze când face un lucru bun, iar când nu reuşeşte, să îi facă observaţii în mod discret şi nu în public. Citeste pe:  http://www.mirelazivari.ro/psihologia-copilului-metode-de-disciplinare
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, disciplina
Gradinita Casa Fericirii

De ce unii copii vorbesc singuri

Foarte multi copii obisnuiesc sa vorbeasca cu ei insisi, sa joaca chiar diverse roluri si sa isi tina singuri companie, de aceea, daca observi acest comportament la micutul tau, el nu reprezinta in principiu motiv de ingrijorare.

Copiii au o nevoie fireasca de a comunica, de a se exprima. Vei observa ca inca de cand se naspe bebelusul gangureste, plange, rade, pufneste, dar arareori este pur si simplu tacut minute in sir. Lumea din jur ii este noua si ii place sa o exploreze folosindu-se de toate simturile. Mai apoi, limbajul ii serveste nu doar ca instrument prin care sa se faca auzit, inteles, prin care sa ceara ce are nevoie, cat si ca instrument de joaca. Cei mici invata in mod constant cuvinte si concepte noi. Uneori parintii observa ca cel mic este pur si simplu fascinat de un cuvant si il foloseste in aproape orice imprejurare.
Este perioada in care el invata sa se joace cu cuvintele, sa construiasca povesti, personaje, sa imbine realul cu imaginarul. Uneori copiii nu vorbesc atat de mult cu ceea ce ei identifica a fi propriul sine, ci cu un prieten imaginar care le tine companie.
In general acest comportament este mai des intalnit la copiii singuri la parinti, care in lipsa unui fratior sau partener constant de joaca isi dau ei singuri instructiuni in timpul jocului, ca si cum le-ar primi de la altcineva, sau descriu ceea ce fac.
In cazul celor care mai au frati, acest comportament este observat cu predilectie cand cei mici sunt singuri. Destul de rar un copil va vorbi singur atunci cand sunt si alte persoane de fata. Cel mult va face sunete sau va povesti lucruri constient fiind de prezenta altora simodelandu-si istorisile si in functie de ei, fiind mai atenti la ceea ce spun.
Daca cel mic prefera totusi sa se joaca singur si sa isi vorbeasca desi ar putea sa se bucure de compania fratilor sau altor copii, insa se retrage de bunavoie in coltul sau, este posibil ca cel mic sa fie foarte timid si sa nu se simta in largul sau in mijlocul altora.
Parintii trebuie sa il incurajeze insa sa petreaca timp cu alti copii de varsta sa si sa invete si jocul in grup, nu doar de unul singur. Unii adulti considera ca este un lucru bun ca cel mic sa fie atat de linistit, insa faptul ca un copil este cuminte si isi vede de jucariile sale nederanjand pe altii poate si si semn ca nu se poate adapta.
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, parinti, limbaj
Gradinita Casa Fericirii

SFATURI  PENTRU PARINTI
1. NU ITI DEPRECIA SI DEFAIMA COPILUL - de cate ori parintele jigneste copilul de atatea ori stirbeste din respectful de sine si increderea in fortele proprii ale acestuia. Copilul ajunge sa creada ca este tot timpul este un copil rau, nemaifiind motivat sa lupte pentru inlaturarea etichetei.
2. NU FOLOSI AMENINTARI - de cate ori parintele jigneste copilul sau il ameninta, de atatea ori il invata pe acesta sa aiba sentimente de neliniste si tulburari de comportament, ii sadeste in suflet teama si ura fata de parinte. Interdictiile si pedepsele in limita bunului simt sunt utile: copilului trebuie sa i se reaminteasca limitele, iar daca le-a incalcat, exista sanctiuni. Adultul trebuie sa ii dea posibilitatea copilului sa aleaga si sa isi asume responsabilitatea alegerii facute.
3. NU MITUI COPILUL - aceasta solutie are rezultat pe o perioada de timp foarte scurta si nu il determina pe copil sa faca un lucru pentru ca este bine, ci pentru ca primeste ceva la schimb. In timp, copilul invata de la adult ca mituirea este un mijloc de a manipula oamenii, o conceptie total gresita in educatia copilului, el nu va mai avea respect fata de sine si fata de semenii sai. Copilul trebuie sa inteleaga ca face anumite lucruri pentru ca asa este firesc, sanatos, benefic si nu ca trebuie ca sa primeasca ceva la schimb.
4. NU OBLIGA COPILUL MIC SA PROMITA - parintele trebuie sa stie ca notiunea de timp este perceputa de catre copilul mic total diferit. De aceea, parintele trebuie sa aprecieze mai degraba rezistenta la ispita a copilului si sa il incurajeze mai departe, renuntand la reprosuri.
5. NU FI EXCESIV IN SUPRAVEGHIEREA COPILULUI - grija excesiva a copilului duce la neincrederea acestuia in fortele proprii si in capacitatea de a se descurca singur in situatii diferite. Dupa un timp, copilul devine apatic, speriat si lipsit de motivatia de efort propriu.
Lipsa supraveghierii totale este si aceasta o problema, copilul se simte singur; el are nevoie de sustinere si incurajare din partea parintilor in tot ceea ce face.
Parintele nu trebuie sa isi sufoce copilul, ci doar sa ii fie aproape atunci cand acesta are nevoie.
6. NU FACE EXCES DE CUVINTE CAND II VORBESTI COPILULUI - parintele trebuie sa stie ca folosirea excesului de cuvinte duce la pierderea ideii de baza. Copilul oboseste si nu intelege de fapt, ceea ce are de facut deoarece de abia acum invata cuvinte si expresii noi, cum sa le lege astfel incat sa aiba un sens. Intotdeauna este indicat sa se lase un timp la dispozitia copilului inainte de a-i cere sa faca ceva sau sa se opreasca din lucru.
7. NU RASFATA EXCESIV COPILUL - rasfatul se datoreaza nu atat iubirii- se presupune ca toti parintii isi iubesc copiii- cat mai degraba unei slabiciuni a parintelui, a unei nesigurante din partea acestuia. Regulile stabilite in familie trebuie respectate de catre toti membii, fie ca sunt copii sau adulti, astfel copilul invata ca viata reala este facuta din norme si limite care ne ajuta sa progresam si avem un comportament civilizat. Avand un program echilibrat, copilul se integreaza mult mai usor programului din gradinita si mai apoi celui din scoala. Parintele trebuie sa aibe capacitatea de a-i spune copilului NU atunci cand acesta este pus in pericol sau dezvoltarea comportamentala va avea de suferit. Chiar daca la inceput adultul se va lovi de refuzul copilului, el trebuie sa dea dovada de perseverenta, fermitate dar si afectiune, astfel incat rezultatele bune nu vor intarzia sa apara.
8. NU RENUNTA LA REGULI - pentru o dezvoltare armonioasa copilul are nevoie sa  stie ca exista reguli constante, la care se poate raporta oricand, trebuie sa stie ce asteptari are adultul de la el pentru a-si conforma comportamentul acestor reguli. Ambii parinti trebuie sa fie constanti in ceea ce fac (nu unul excesiv de tolerant si celalalt excesiv de autoritar), sa colaboreze in echipa pentru a nu deruta copilul. Regulile trebuie concepute conform nivelului de varsta al copilului, sa poata fi aplicate si respectate. Regula trebuie sa fie scurta, concreta si sa contina putine cuvinte.( regulamentul familiei, regulamentul clasei, grupei, gradinitei etc.).
9. NU DA COPILULUI INDICATII PE CARE NU LE IEI IN SERIOS - este indicat ca adultul sa se tina de cuvant atunci cand spune un lucru, altfel copilul va percepe ca vorbele sunt in zadar si nimic nu schimba situatia. Pentru a evita aceste lucruri, indicatiile trebuie sa fie concrete, importante si spuse pe un ton adecvat.
10. NU FOLOSI VIOLENTA FIZICA SI VERBALA - exista o multitudine de variante pentru a pedepsi un copil care refuza constant si voit ajutor in educatia lui. Violenta fizica si verbala nu face altceva decat intareste convingerea copilului ca asa este normal sa se intample in viata lui si ca viitor adult, va proceda la fel cu semenii sai. Violenta duce la scaderea increderii in sine, la randament social si scolar scazut si la o lipsa scazuta de respect de sine si fata de ceilalti.

Pedagog Mihaela Mitroi, Director Educational Gradinita Casa Fericirii

Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, sfaturi, parinti
Gradinita Casa Fericirii

Sa folosim povestile pentru dezvoltarea copilului

Trebuie sa ne folosim de povesti pentru ca inteligenta copilului sa se dezvolte in viata reala. De ce sa nu ne folosim de un personaj din poveste pentru a ne identifica cu el in realitate si nu numai in imaginar? Spre exemplu, Alba ca Zapada stim ca este o stapana a casei . Mama sa-i arate copilului prin desene, tot ce face Alba ca Zapada in casa; sa-i arate ca piticii lucreaza si ei, dar cand se intorc acasa, gasesc totul pus la punct! Iata deci copilul trebuie sa se identifice si cu ceea ce face Alba ca Zapada si nu numai cu rochia ei, cu frumusetea sau cu singuratatea ei. Oricare ar fi atractia pe care un copil o are pentru un erou – Alba ca Zapada este un personaj de care parintii se pot folosi pentru a-l ajuta pe copil sa se dezvolte. Pentru a se costuma nu-i atat de greu sa pui niste tocuri la pantofii unui copil (se pun niste rondele care seamana cu tocurile) si sa-i gaseasca o peruca veche. Alba ca Zapada e cineva care trudeste de dimineata pana seara, face paturile, confectioneaza paturi pentru pitici, matura, canta, etc.
Eu spun ca atunci cand unui copil ii place un erou, este necesar sa se identifice cu el si prin ceea ce face. Sa fii de exemplu Robin Hood: sunt unii carora le place sa se deghizeze in Robin Hood. Si de ce nu? Dar sa fie invatati de asemenea sa ocheasca bine! Nu e greu. Se face o tinta pe un placaj si se ocheste de la o distanta din ce in ce mai mare cu o sageata nepericuloasa. (Se pot face acasa sageti mici, din creioane cu plastilina la capat). “Daca esti Robin Hood stii sa ochesti bine daca nu, la ce bun?” N-am dreptate? Dar mai e si indemanarea, acrobatia lui Robin Hood, felul in care le salveaza pe fete de cei rai etc. In sfarsit sa nu fie numai asa, o poveste imaginara, doar in mintea lui.
Tot ce face copilul are ca scop sa contribuie la dezvoltarea lui, sa-l scoata din neputinta, pentru a-l face puternic in viata reala urmand exemplul eroului preferat.
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, povesti
Gradinita Casa Fericirii
Ce inseamna sa aplici disciplina pozitiva pentru modificarea comportamentului la copii?
Pentru unele mamici, cuvantul “disciplina” are conotatii negative, probabil se gandesc la diferite forme de pedepse fizice, cum ar fi plesnitul. Defapt, cuvantul “disciplina”, vine de la cuvantul latinesc “disciple”, care inseamna “a invata (pe cineva)”.
- Disciplina pozitiva nu are legatura cu asprimea, se refera la modalitatile de stabilire a limitelor intr-un mod ferm, dar plin de dragoste.
- Disciplina pozitiva incurajeaza respectul pentru copil, pentru individualitatea fiecarui copil. Presupune intelegerea nevoilor, temperamentului si a obiceiurilor copilului, fara a incerca sa-l schimbi excesiv.

Cum sa folosesti disciplina pozitiva la copii

- Stabileste clar regulile ca sa stie copilul ce il asteapta.
- Prezinta-i consecintele comportamentului nepotrivit cat mai calm. Consecintele negative se refera la retragerea anumitor beneficii.
- Pedepsele scurte sunt cele mai potrivite. Cu greu vei obtine rezultatele dorite, daca nu-l lasi 2 saptamani la televizor.
- Niciodata nu pedepsi accidentele (inclusiv cele legate de olita).
- Dupa ce suporta consecintele negative, arata-i copilului cat de mult il iubesti, in ciuda comportamentului sau.
- Vorbeste-i cu respect. Nu-i spune “taci din gura“ si nu folosi cuvinte care sa-l insulte: “prostule” sau “ametitule”.
- Evita tipatul.
- Opreste-te, gandeste si disciplineaza cu dragoste, nu cu furie. Poti aplica strategia de disciplina time-out sau time-in.
- Gandeste ca un copil. Este posibil ca pentru anumite comportamente nepotrivite sa nu fi stabilit reguli si de aceea, copilului ii este greu sa anticipeze un comportament anume care sa nu te supere.
- Observa si incurajeaza comportamentul pozitiv al copilului. Poate diminua increderea in sine daca de 200 de ori pe zi face lucrurile bine si de 5 ori greseste, dar aude doar de comportamentul “rau”.
- Fi un bun model pentru copilul tau. Cere-i iertare cand ai un comportament nepotrivit sau ai facut o greseala.
- Ajutat-ti copilul sa invete din greaseala la momentul incidentului.
Disciplina pozitiva recompenseaza comportamentul corect si pedepseste (ofera consecinte negative) pentru comportamentul gresit. Nu poti intotdeauna disciplina perfect, dar schimbarile in viata ta de familie vor deveni curand evidente aplicand cateva dintre aceste principii simple.
Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, disciplina
Gradinita Casa Fericirii
Invata-ti copilul cum sa se spele pe dinti
Periajul corect al dintilor trebuie invatat de mic. Cu toate ca nu este cea mai atractiva activitate, gaseste solutii pentru a face acest moment cat mai placut. Un zambet frumos poate duce la mai mult decat un stil de viata sanatos si o gura curata, un zambet frumos poate fi fundalul stimei de sine a copilului tau. Exista o vorba veche ce spune ca o “fotografie spune cat o mie de cuvinte”. Daca vezi poze in care copiii nu-si arata dintii intr-un zambet larg, poti fi sigur ca acei copiii sunt constienti de zambetul lor. Fie ca au carii dentare, fie ca au culoarea smaltului dintilor schimbata. Cu toate acestea, multor copii mici nu le-a pasat de spalatul dintilor sau de zambete stralucitoare, iar acum este prea tarziu. Deci, cum ii putem invata sa se spele singuri pe dinti? Sau, cum ii determinam sa-si doreasca sa se spele pe dinti de trei ori pe zi?
Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa faci din stradaniile tale de a-ti invata copilul sa se spele pe dinti, un exercitiu la fel de usor ca si zambetul.
Sunt modalitati inovatoare si creatoare de a arata copiilor tai cum sa se spele pe dinti, impartite, pentru a fi mai simplu pentru tine, pe grupe de varsta.

Prescolarii
Prescolarii invata foarte multe lucruri prin ritm si rime. Fa din periajul dintilor o experienta interesanta si distractiva. Invata-i poezii sau cantecele. Spune-le ca exista gandacei micuti, pe care ei nu-i vad, care traiesc pe dintii lor si va trebui sa ii periati afara de pe dinti.

Compune un cantecel despre momentul perierii dintilor
:
Scoatem cu periuta gandacelul de pe dinte,
Periem sus, periem jos, incet si cuminte.
Scuip in chiuveta pasta si pe gandacel,
Si am acum un zambet curat si frumusel!

Dupa ce i-ai aratat cum se face, periindu-ti dintii sus si jos si de-a lungul danturii, da-i si lui periuta lui, spunandu-i “acum incearca tu”. Odata ce a inteles cum anume trebuie sa faca, va peria cu mica lui periuta dintii, sus si jos facand din acest moment unul plin de entuziasm si veselie.
Sarbatoriti acest moment cu batai din palma, rasete si bravo-uri pline de entuziasm. Permite si celorlalti membri ai familiei sa participe la aceasta sarbatoare; lasa-l pe copilasul tau sa le arate bunicilor sau celorlalti membri ai familiei cat de grozav stiu si ei sa-si perieze dintii.
In concluzie
:
- Fii entuziasmata de ideea periajului dentar si chiar mai entuziasmata atunci cand dintii sunt periati.
- Fa din acest moment o experienta amuzanta.
- Cere-i sa-ti arate cate de bine stie sa se spele pe dinti.
- Fa din acest moment un lucru foarte important, laudandu-l intregii familii “Tati, uite cat de frumos si-a spalat – numele micutului – dintii!”.

Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, disciplina pozitiva
Gradinita Casa Fericirii
Bruxismul - scrasnirea din dinti la copii 
Bruxismul  sau scrasnitul din dinti este o problema care afecteaza persoane de toate varstele, dar mai ales copiii. Se intampla atunci cand copilul strange dinti de sus si cei de jos si ii freaca intre ei. Cel mai adesea episoadele de bruxism au loc noaptea, cand copilul nu este constient de ceea ce face.

Medicii nu pot spune de ce unii copii scrasnesc din dinti si altii nu. Multe teorii sugereaza ca ar fi vorba de malocluzie, adica dintii de jos si cei de sus nu "cad" normal unii peste altii pentru ca dintii si maxilarele copiilor cresc in faze inegale. Raspunsul natural al copilului este sa scrasneasca din dinti, cautand sa aduca randul de sus peste cel de jos, intr-un mod confortabil. Cu timpul, devine o obisnuinta.

S-a observat ca, atat adultii cat si copiii, au tendinta de a scrasni din dinti atunci cand sunt anxiosi, nelinistiti, stresati. Alteori este un raspuns reflex la o durere in zona fetei, de exemplu o durere de ureche sau de masea. S-a constat de asemenea, ca sufera de bruxism in special copiii hiperactivi.

Recent au aparut teorii care spun ca atat bruxismul, cat si alte probleme (enurezisul nocturn, vorbitul in somn, etc) ar putea fi o urmare a problemelor de somn. Intreruperea somnului in faza REM (Rapid Eye Movement), ar putea fi cauza scrasnitului.
In general, bruxismul nu ar trebui sa fie o problema. Chiar daca dintisorii de lapte par tociti, asta nu ar trebui sa dea dureri sau alte probleme dentare. In schimb, bruxismul trebuie tratat atunci cand dintii par stricati (ciobiti, rupti) sau cand au aparut deja dintii permanenti.

In mod normal, bruxismul dispare pe masura ce copilul creste. Maxilarul capata o forma si o dimensiune normale, cresc dintii definitivi si se rezolva de la sine malocluzia. Totusi, uneori este nevoie de ajutorul medicului: atunci cand bruxismul nu inceteaza, cand copilul are dureri si, bineinteles, cand dintisorii par stricati.  Un control stomatologic va rezolva problemele aparute deja (dinti sporti, stricati) si va stabili daca exista vreo problema cu dentisorii, adica daca exista sau nu o malocluzie, caz in care se vor lua masurile necesare pentru rezolvarea ei.

Daca originea bruxismului nu este de natura fizica, deci nu poate fi reparata de stomatolog, probabil ca el se leaga de o problema emotionala. Copiii au tendinta sa scrasneasca din dinti mai mult atunci cand sunt stresati, obositi, procupati, anxiosi. O discutie cu cel mic ar putea sa stabileasca daca este preocupat in mod deosebit de ceva anume. Uneori, copiii au griji la care nici nu ne-am gandi vreodata. Daca ii linistim si le explicam ca nu au de ce sa se teama, ar putea sa dispara multe din problemele ce apar in mod inconstient (inclusiv bruxismul, enurezisul, somnambulismul etc.)

Inainte de toate trebuie sa retinem ca cel mic nu are nicio vina pentru ca scrasneste din dinti. Nu este ceva ce face in mod constient, deci degeaba incercam sa-l speriem cu fraze de genul "iti vei sparge dintii", "vei ramane fara dinti", etc. Asemenea "avertismente" nu fac decat sa il streseze si mai tare.
Uneori, copilul nu are nicio grija sau spaima, pur si simplu este obosit si stresat de activitatile de peste zi. In acest caz, ca sa-i facem somnul mai usor, putem incerca sa-l linistim seara, inainte de culcare, cu o poveste, un pahar de lapte cald, un ceai. Daca ii cream o rutina, pe care o urmam in fiecare seara, va capata o anumita siguranta, o incredere ca, la sfarsitul zilei, totul va fi bine, oricat de stresat sau obosit este. Bineinteles, un copil obosit ar putea sa aiba nevoie de mai mult somn.

Presupunand ca am luat toate aceste masuri si bruxismul nu a incercat, mai ramane o solutie: o gutiera. Aceasta este un dispozitiv de plastic sau cauciuc, care se muleaza pe dantura si trebuie tinut in gurita pe parcursul noptii. Astfel, chiar daca cel mic incearca sa scrasneasca din dinti, macar nu va mai putea sa ii sparga. Probabil ca nu va fi prea confortabil la inceput, dar cu timpul copilul se va obisnui si poate fi o solutie buna cel putin pana cand dispare obiceiul de a scrasni din dinti.

Cuvinte cheie: studii, copii, dezvoltarea copilului, bruxism
Gradinita Casa Fericirii
HOMEOPATIA in raceli si gripa
Racelile si gripa sunt dificil de tratat si trebuie sa le acorzi mare atentie. Imediat ce simti ca au aparut simptomele trebuie sa actionezi fara intarziere. Daca neglijezi ulterior se pot ivi si complicatii. Este important de stiut cum incepe raceala sau gripa si care ar fi cauza.
Un factor frecvent care conduce la aparitie este o schimbare brusca a vremii, insa exista si alti factori ce pot slabi capacitatea de autoaparare a sistemului nostru imunitar cum ar fi cei emotionali.
Iata doar cateva remedii, cele mai des utilizate pentru tratarea racelilor si a gripei:

NUX VOMICA utilizat de unii homeopati drept un profilactic pentru gripa, iritabil, frisoane puternice la cea mai mica miscare sub patura, agravare la rece, febra mare, fata devine rosie si este fierbinte, intreg corpul este fierbinte, frisoane cu tremur violent la cea mai mica miscare, stranuta si ii curge nasul dimineata cand se trezeste, ziua ii curge nasul iar noaptea il are infundat, nu suporta lumina, sunete, mirosuri ; are dureri de cap de astfel de stimuli, greata si crampe abdominale.
Este mai bine: la cald, dupa o scurta repriza de somn, seara
Este mai rau: dimineata, noaptea 3-4 am , dupa ce mananca, activitate mentala, de la frig
N.B. 30ch

FERRUM PHOSPHORICUM. In cazurile incipiente ce debuteaza cu febra si fara simptome marcante.
- congestii locale, in prima faza a starilor inflamatorii
- febra, de obicei istovitoare si inflamatie a partii afectate (gat, stomac, plaman,etc.) alte simptome fiind vagi.
N.B. 30ch

ACONITUM - raceala se instaleaza rapid, cu anxietate si frica. Persoane sensibile la schimbarile atmosferice. Pacientul se teme ca va muri.
- simptomele se instaleaza dintr-o data in special dupa ce ai stat in vant uscat si rece sau dupa un soc emotional sau o sperietura
- invazie acuta, violenta, rapida a simptomelor cu febra
- isi pierde dintr-o data fortele
- febra mare, dintr-o data, febra alterneaza cu frisoane, caldura si inrosirea fetei, pupile contractate, sete pentru lichide reci, extremitatile reci, vrea sa se descopere, cand se ridica fata-i devine pala.
- pulsul este puternic si rapid
- transpiratie abundenta ce amelioreaza
- tuse uscata, dureri in gat si o senzatie de mare neliniste si teama
- pacientul este foarte agitat mental
- teama de moarte cu anxietate, agitatie: zvarcolire si rasucire, si tremur
- anghina difterica, stagiul initial de laringita
- pneumonie cu aparitie brusca
Este mai bine:  la aer proaspat
Este mai rau :  intr-o camera calda, seara si noaptea(dupa miezul noptii), la scurt timp dupa ce adoarme, intins pe partea stanga, sunete/galagie, fum de tigara.
N.B. nu se repeta prea des. 30ch

ARSENICUM ALBUM - mare agitatie, arsuri, anxietate si slabiciune, agravare dupa miezul noptii
teama de moarte (nu la fel de proeminent ca in Acon.)
- slabire totala ce alterneaza cu agitatie, vlaguit de forte(dupa ce se misca)
- anxios si foarte agitat, nu poate sa stea intr-un loc, agitatia nu-l face sa se simta mai bine
- friguros, ii este mai bine la cald
- fata palida cu anxietate
- dureri cu caracter de arsura ameliorate de aplicatii calde
- ii este sete dar bea cate putin deodata
- agravare la 1 am sau intre 1-2 am
- vomita si are diarea ( apoasa, acida, urat mirositoare )
- nasul ii curge abundent(nara dreapta poate fi mai afectata) cauzandu-i usturime ca si cand ar avea o rana; isi simte nasu infundat
- lacrimeaza si lacrimile produc arsuri si parca lasa coji pe obraz
- simptomele de la cap sunt ameliorate de aplicatii reci, si daca-si simte capul fierbinte, este friguros pentru restul corpului
- ochii injectati, pleoapele inflamate si inrosite
- stranuta fara usurare
Este mai bine:  de la caldura , cand se misca, bauturi si mancare calda.
Este mai rau : dupa miezul noptii;12-2 am(1am), cand intra intr-o incapere rece, la mancaruri si bauturi reci.
N.B. 30ch

ALLIUM CEPA - Secretii abundente, apoase, irritand numai nasul, cu straut, ameliorare in aer liber.
- durere de cap ameliorata in aer liber si agravata cand revine in casa sau cand inchide ochii;
- durere de cap cu rinita
- rinita; nasul curge abundent si apos ' ca de la robinet', iritand pielea din nas si de deasupra buzei, rinita se poate extinde catre plamani cu tuse si huruit produs de mucus .
- ochii ii lacrimeaza excesiv, lacrilile nu ii irita pielea; ochii sunt sensibili la lumina
- stranuta violent si frecvent, in special cand intra intr-o camera
- tuse dupa ce inspira aer rece, tuse cu rale, irritatie in gat.
- raguseala sau laringita insotita de secretie excesiva; cand tuseste are tendinta sa seapuce cu mana de gat.
Este mai bine:  in aer liber, intr-o camera rece.
Este mai rau:  seara, intr-o camera incalzita.
N.B. nu se indica a se administra in dilutii inalte decat daca sigur de simptome. 30ch.

EUPATORIUM PERFOLIATUM - dureri puternice in oase cu gemete, frisoane, agitatie
- dureri pronuntate in oase, 'ca si cum oasele i-ar fi rupte' cu gemete
- agiatie mare, nu poate sa stea nemiscat din cauza durerii
- sete puternica pentru bauturi reci in special in timpul frisoanelor
- dureri puternice de spate
- febra mare, agitatie, frisoane, putina transpiratie
N.B. 200 ch

EUPHRASIA - lacrimare abundenta irritanta si rinita abundenta blanda (opus Allium cepa)
- senzatie de arsura si iritatie in ochi, sensibil la lumina, clipeste des
- tuse numai pe timpul zilei, lacrimeaza abundent in timpul tusei
- pleoapele lipite dimineata, marginile inrosite, umflate si senzatia de arsura
Este mai bine:in intuneric, in aer liber, dupa ce-si sterge ochii
Este mai rau:seara si noaptea, intins, la lumina, in casa , la cald
N.B. 30 ch

Sa pronuntam corect sunetul S
    Somnoroase pasarele
    Somnoroase pasarele,
    Pe la cuiburi se aduna
    Se ascund in ramurele,
    Noapte buna!

    Luna
    Luna blanda si sfioasa
    Rasare de dupa o casa
    E palida si frumoasa.
    Spune povestea c-ar fi o craiasa
    Tacuta su misterioasa

    Pisoii
    Miau, miau, miau,
    Pe inserat
    Pisoii au adormit.
    Iar mamica lor pisica
    La fereastra sta si coase
    Hainute noi si frumoase.
Gradinita Casa Fericirii

Rinita alergica
Rinita alergica (adesea supranumita "febra fanului") este o reactie exagerata a sistemului imunitar la particulele inspirate din aer. In mod normal sistemul imunitar protejeaza corpul impotriva virusurilor si a bacteriilor prin producerea de anticorpi care sa lupte impotriva acestora. In cazul rinitei alergice, sistemul imunitar incepe sa lupte impotriva substantelor care in mod normal nu sunt nocive, cum ar fi acarienii si polenul (alergeni), ca si cand acestea ar incepe sa atace organismul. 
Aceasta reactie exagerata cauzeaza inflamatie si simptome care afecteaza in principal nasul, dar si ochii, urechile, gatul si gura. Este posibil ca organismul sa nu aiba o reactie alergica din primul moment in care este inhalata o substanta alergena precum polenul de iarba. Cu toate acestea, data urmatoare in care are loc o inhalatie de polen poate aparea o senzatie de nas infundat sau de respiratie anevoioasa. Acestea apar ca raspuns al sistemului imunitar. 
Este posibil ca rinita sa se fi instalat de multi ani (rinita cronica). In acest timp, este posibila diminuarea sensibilitatii la acesti alergeni iar reactia corpului la acestia sa nu mai fie la fel de severa. De asemenea, este posibila dezvoltarea unor complicatii precum sinuzita si infectiile otice. Rinita alergica este foarte asemanatoare cu un tip de astm cauzat de alergii (astm alergic). 

Cauze. Rinita alergica poate fi cauzata de cateva tipuri de alergeni, precum polenul, mucegaiul, acarienii, praful, puful animalelor si gandacii. Reactiile alergice au loc numai in cazul oamenilor care prezinta un "teren atopic" sensibilitate crescuta sau susceptibilitate la alergeni. Atunci cand sunt expusi la alergenii la care sunt sensibili, oamenii care prezinta un teren atopic dezvolta o reactie alergica sub forma unei maladii alergice, cum ar fi rinita alergica. O persoana care prezinta teren atopic adesea dezvolta mai mult decat o singura forma de alergie. Inca nu se cunosc cauzele aparitiei terenului atopic si ale reactiilor alergice. 
Majoritatea persoanelor care sufera de alergii au printre membrii familiei persoane care au alergii. Aerul poluat poate fi iritant pentru nas si pentru plamani. In conditii de mucoasa nazala iritata sau plamani iritati, riscul unei reactii alergice creste cand persoana in cauza e expusa la alergeni.

Simptome. Simptomele imediate ale rinitei alergice cel mai des intalnite sunt: 
- stranutul repetat, indeosebi dimineata la trezire; stranutul poate aparea chiar si in decurs de 1- 2 minute de la expunerea la alergeni:
- rinoreea (cand curge nasul). Rinoreea (scurgerile nazale) provocata de alergii se prezinta de obicei sub forma unui un lichid clar si filant (limpede si care nu e vascos) dar poate deveni vascos si inchis la culoare sau galben daca se dezvolta o infectie nazala sau a sinusurilor. Rinoreea poate aparea la un interval de 3 minute de la expunerea la alergen 
- secretiile nazale care se scurg pe peretii posteriori ai gatului determina senzatia de prurit. Poate declansa o tuse cronica in timp ce pacientul incearca sa-si elibereze gatul de secretii - lacrimare abundenta si prurit ocular (mancarime a ochilor)
- prurit (mancarime) otica (a urechilor), nazala si a gatului. In cazul rinitei alergice sezoniere (SAR), mancarimile, stranutul, rinoreea, lacrimarea si mancarimea ochilor sunt obisnuite. Aceste simptome apar de obicei in anumite perioade ale anului. In cazul rinitei alergice perene (PAR), congestiile nazale si picaturile postnazale sunt simptomele cel mai des intalnite, chiar daca mai apar stranutul si rinoreea. Aceste simptome apar in general pe durata intregului an. Se pot manifesta toate simptomele sau numai cateva. Simptomele pot aparea in mai putin de 5 minute de la expunerea la alergen, sau poate dura mai mult timp ca sa se dezvolte (in mod tipic de la 3 la 6 ore). 
Simptomele care se dezvolta intr-un interval mai mare de timp includ: 
- un nas infundat posibil acompaniat de respiratia anevoioasa provocate de inflamatie si congestie a nasului si sinusurilor. Acesta este simptomul cel mai des intalnita la copii si este posibil sa fie singura acuza.
- fotosensibilitate (ochii care sunt sensibili la lumina) 
- iritabilitate - fatigabilitate (lipsa energiei) 
- somn alterat 
- respiratie pe gura din cauza nasului infundat.
- miros alterat 
- tuse cronica
- afectiuni ale sinusurilor si ale tubei lui Eustachio, senzatie de presiune in ureche sau deficite auditive (ale auzului) 
- disconfort sau durere a fetei 
- cearcane ("ochi vanat" datorat alergiilor) 
- actiunea de frecare frecventa a nasului, care poate provoca escoriatii (rani superficiale) pe suprafata nasului (escoriatii alergice) 
- frecarea frecventa a nasului cu palma orientata in sus poate reduce mancarimea si sa se deschida caile nazale ("salutul"alergic).
Aceasta este des intalnita la copii. Simptomele rinitei alergice dureaza de obicei toata viata, chiar daca tipurile de simptome si gradele gravitate pot varia. Simptomele pot deveni mai grave in anumite momente, dar sensibilitatea la alergen se poate pierde pe masura ce se inainteaza in varsta. Simptomele pot fi agravate de alte substante iritante din aer, precum substantele poluante din aer, fumul provocat de motoarele autovehiculelor, fumul de tigari si fumul rezultat din arderea lemnului, insecticide, mirosurile puternice sau parfum.
In cazul unei alergii la polen, momentul si locul simptomelor resimtite pot varia dupa climat si tipurile de plante care cresc in zona respectiva. Simptomele rinitei alergice pot fi mai grave in timpul sarcinii. Trebuie ales cu mare grija un tratament special pentru acestea deoarece anumite tratamente pot dauna femeilor si dezvoltarii fetusului. Alte situatii care au acelasi simptome ca rinita alergica includ infectii ale tractului respirator superior (ICRS), defecte nazale si inflamatii (rinita) care nu sunt provocate de alergie (rinita nonalergica).  

Mecanism fiziopatogenetic. La prima expunere la alergenul din aer, sistemul imunitar recunoaste alergenul ca fiind substanta straina. Corpul reactioneaza producand anticorpi impotriva alergenului. La urmatoarea expunere la alergen anticorpii ataca, eliminand histamina si alte substante chimice care cauzeaza simptomele alergiei. 

Simptomele rinitei alergice afecteaza persoane diferite in moduri diferite. Anumite persoane sunt sever afectate de simptome, in timp ce altele au doar un disconfort moderat. In general simptomele persista toata viata, chiar daca tipurile si gravitatea variaza. Simptomele pot deveni si mai grave in anumite perioade si se poate pierde din sensibilitate la alergen pe masura ce se inainteaza in varsta. Majoritatea persoanelor dezvolta simptome intr-un interval de cateva minute din momentul expunerii. Anumite persoane pot dezvolta simptomele de la 4 la 8 ore dupa expunere. De obicei, simptomele dureaza mai mult de 10 zile. In ceea ce priveste aparitia simptomelor, acestea pot varia in functie de persoana. 

Dezvoltarea rinitei alergice sezoniera (SAR) incepe foarte rar inainte de varsta de 3 ani. Rinita alergica perena (PAR) poate aparea la orice varsta. Simptomele PAR sunt adesea diagnosticate gresit ca si infectie a tractului respirator superior cum ar fi guturaiul. Copiii care manifesta simptomele pana la varsta de 1 an sunt predispusi la aparitia mai multor simptome si la dezvoltarea astmului. Simptomele se dezvolta de obicei la varsta adolescentei. In cazul unei alergii la polen, modul si locul aparitiei simptomelor difera in functie de climat si de tipuri de plante care cresc in zona. Primavara sunt prezente trei tipuri de polen. Polenul din iarba este prezent incepand cu primavara tarzie pana la jumatatea verii. Polenul ambroziei este prezent incepand din vara tarzie pana toamna timpurie (sau pana la prima inghetare). In cazul alergiei la acarienii de praf, par de animal, sau mucegaiurilor simptomele pot fi mai grave iarna atunci cand se petrece mai mult timp in casa. 

Alergia poate reveni sau inrautati daca: 
- pacientul are rinita alergica sezonala si se afla in locuri unde numarul particulelor de polen este ridicat. 
- se inceteaza tratamentul cu medicamente in momentul in care simptomele sunt tinute sub control. 
Alergiile si astmul devin din ce in ce mai obisnuite in ultimii 100 de ani. Printre motivele posibile pentru acest fapt este faptul ca locuintele sunt dotate cu incalzirea centrala si cu modalitati eficiente a folosirii energiei. Acestea ajuta la mentinerea caldurii in casa, chiar si pe timpul iernii iar anumiti alergeni, precum acarienii de praf si gandacii se dezvolta foarte bine la temperaturi inalte. 

Complicatii. Rinita alergica poate afecta sanatatea semnificativ daca nu este tratata cu succes. Anumite complicatii pot aparea in cazul rinitei alergice pe termen lung (cronica), inclusiv sinuzita, urechile infundate si infectii ale urechii, si polipii nazali. Multe persoane care au rinita alergica au de asemenea si astm. Persoanele cu sistemul imunitar slabit sunt predispuse la infectiile respiratorii. Persoanele care au rinita alergica cronica declara ca alergia este o cauza de scadere a starii de bine si a calitatii vietii. Pot avea probleme cu somnul si sa se simta obositi si iritati, chiar si depresivi. Pot avea probleme de concentrare la servici sau la scoala si sa fie mai putin productivi. Sunt persoane care evita situatiile sociale deoarece se simt rusinati cu ochii rosii si injectati si nasul care curge constant. 

Consultul de specialitate. Se recomanda consultul medical in cazul in care este pus diagnosticul de rinita alergica si cand: 
- se simte o durere in zona sinusurilor si alte simptome ale infectiei sinusale (febra sau secretie nazala cremoasa, galbena sau verde) 
- simptomele devin mai severe si nu se stie cauza 
- se administreaza medicamente pentru alergie prescrise sau neprescrise contra alergiei care nu amelioreaza simptomele 
- medicamentele adminstrate impotriva alergiei provoaca efecte secundare deranjante precum o coordonare mai proasta si ameteala accentuata 
- la instalarea febrei si durerii otice (la ureche) 
- la instalarea tusei si racelii care dureaza mai mult de 1 sau 2 saptamani 
- in caz de prurit (mancarimi) grave al ochilor sau nasului - atunci cand alergia intervine in viata personala 
- cand nu s-a diagnosticat alergia, dar simptomele alergice sunt suparatoare pentru pacient.

Este importanta vizita la doctor pentru evaluarea rinitei alergice chiar si atunci cand medicamentele administrate fara prescriptie medicala amelioreaza simptomele. Doctorul poate determina tipul de alergeni care provoaca reactiile cu scopul de a reduce expunerea la ei. In vederea luarii unei hotarari de a merge la medic este bine de luat in considerare gravitatea si durata simptomelor. O rinoree usor inconfortabila care dureaza 3 zile nu necesita consult, pe cand 3 luni de congestie nazala care provoaca insomnii necesita o evaluare. 
Urmatorii medici pot evalua si trata rinita alergica usoara sau simptome ale astmului:
- medicul de familie 
- medicul Pediatru
- medicul de interne 
- asistenta. 
Un medic specialist pentru alergii (alergolog) este consultat atunci cand: 
- este necesara identificarea unor cauze sau iritanti pentru simptomele alergice (precum fumatul pasiv)
- tratamentul pentru rinita alergica este nesatisfacator deoarece medicamentele nu isi fac efectul sau exista efecte secundare nedorite 
- este necesara o educatie despre cum sa se evite alergenii 
- injectiile cu imunomodulatori impotriva alergiei (imunoterapia) sunt o varianta considerata de anumiti pacienti - performanta la munca si la scoala este diminuata din cauza simptomelor alergice si efectelor secundare ale medicamentelor - este afectata semnificativ calitatea vietii particulare
- se dezvolta complicatii frecvente, precum sinuzita sau infectii ale urechii (otita medie) 
- exista si alte afectiuni coexistente, precum sinuzita recurenta sau astmul 
- se recomanda corticosteroizi pe cale orala sau injectabili pentru a controla simptomele alergice
- simptomele sa manifesta de mai mult de 3 luni - medicamentele devin foarte costisitoare.

Doctorul poate recomanda un medic ORL (specialist pentru ureche, nas si gat). Acesta poate face o analiza specializata a cailor nazale si a portiunii superioare a faringelui. Consultul unui specialist ORL poate fi benefic daca doctorul suspecteaza polipoza nazala sau alte afectiuni care provoaca obstructie a cailor nazale  

Expectativa vigilenta. Expectativa vigilenta este o perioada in care pacientul impreuna cu doctorul observa simptomele si situatia folosind un tratament medical adecvat. Expectativa vigilenta este potrivita atunci cand pacientul are simptome usoare care nu necesita tratament sau care pot fi tratate cu medicamente administrate fara prescriptie medicala. Investigatii Rinita alergica este diagnosticata prin istoric medical (anamneza) si examinare clinica. In unele cazuri, pot fi facute testele cutanate precum si alte teste. Diagnosticarea corecta a rinitei alergice este importanta deoarece exista multe maladii cu aceleasi simptome (precum infectii ale tractului respirator superior) ca si identificarea corecta a alergenului care poate indruma catre un tratament potrivit pentru simptome. Doctorul va determina daca rinita alergica este perena sau sezoniera si daca sunt semne de complicatii precum sinuzita si astmul. Daca doctorul considera ca diagnosticul e cel de rinita alergica si nu sunt semne de complicatii, acesta poate decide tratarea simptomelor fara efectuarea testelor de laborator si apoi dupa o perioada de proba reevaluarea simptomelor. Deoarece rinita alergica conduce foarte rar la complicatii, aceasta abordare este deseori o modalitate rezonabila de diagnosticare. 
Totusi, doctorul poate considera ca teste mai amanuntite sunt necesare. Aceste lucru se intampla de obicei cand: 
- pacientul impreuna cu doctorul necesita mai multe informatii despre substantele alergice pentru a urmari anumiti pasi pentru evitarea si controlul expunerii la acestia 
- simptomele nu raspund la tratament 
- exista simptome grave - pacientul este nesatisfacut cu alte tratamente incercate si se iau in considerare injectiile cu imunomodulatori contra alergiei (imunoterapie). In aceste situatii, doctorul poate prescrie teste pentru alergie.  

Acestea includ
- teste cutanate. Un lichid care contine alergen este pus pe primul strat de piele si pielea este intepata. Daca pielea reactioneaza printr-o zona inflamata si pruriginoasa (cu mancarimi si cu relieful ridicat) inseamna de cele mai multe ori ca pacientul este alergic la alergen. Testele cutanate sunt rapide, simple si de regula sigure, dar in ceea ce priveste rezultatele acestea pot fi fals-pozitive, aceasta insemnand ca pacientul ar putea sa nu fie alergic cu toate ca testele indica alergia. In cazul in care pacientul este foarte alergic testele nu se pot utiliza
- testele radioalergosorbent(RAST). Este recoltata o proba de sange din vena si este testata pentru imunoglobulinele E (IgE), care sunt produse ca raspuns la anumiti alergeni. RAST poate fi facut in locul sau impreuna cu testul cutanat. RAST este mai scump, rezultatele nu sunt de obicei disponibile decat dupa o saptamana si poate avea ca raspuns un rezultat fals-pozitiv - testul de citologie nazala (frotiul nazal). Acesta masoara numarul de eozinofile, un tip de leucocite (globule albe) care sunt prezente intr-un numar mare in frotiul nazal la persoanele are au alergie. Acest test poate fi folosit sa confirme rinita alergica. In majoritatea cazurilor nu este nevoie de teste suplimentare. 

Totusi, chiar daca nu sunt folosite in mod obisnuit, unele teste fac diagnosticul diferential cu alte maladii care prezinta simptome similare.
Aceste teste includ: 
- teste imagistice. Testele imagistice ale sinusurilor, precum radiografiile, scanarile CT si IRM nu pot depista rinita alergica in mod direct, dar pot evalua prezenta unor afectiuni coexistente. Radiografia sau scanarea CT ale sinusurilor pot fi folosite la identificarea infectiilor sinusurilor, inflamatii cronice (ingrosarea conturului mucoasei sinusurilor nazale ) - de obicei intalnita la persoanele cu astm, a defectelor structurale ale nasului sau mai rar, cancer - rinoscopia sau endoscopia nazala. Rinoscopia este o tehnica in care medicul foloseste un instrument numit rinoscop pentru a vedea in interiorul cavitatii nazale. Rinoscopul poate fi rigid sau flexibil. Din cauza ca rinoscopia flexibila poate accesa mai mult din cavitatea nazala si in general nu necesita o cantitate mare de anestezic ca si rinoscopia rigida, utilitatea ei a crescut in ultiumii ani. Rinoscopia este folosita pentru verificarea polipilor si a altor afectiuni care pot bloca cavitatea nazala. Prin endoscopia nazala se poate investiga interiorul fosei nazale cu ajutorul unui tub flexibil si luminat. Endoscopia nazala poate fi realizata de asemenea si pentru a depista defecte structurale, polipi nazali sau infectii
- testele de clearance mucociliar. Testul de clearance mucociliar este folosit pentru a verifica daca miscarea cililor este normala la personele care au secretii nazale foarte abundente. Cilii sunt proeminente mici la fel ca parul aflate pe invelisul fosei nazale care executa miscari postero-anterioare (inapoi si inainte) ca sa indeparteze particulele din nas. Anumite boli rare pot provoca anormalitati in miscarile cililor, conducand la cresterea cantitatii secretiilor nazale - teste de provocare la stimulare nazala. Testele de provocare la stimulare nazala implica plasarea de solutii ce contin alergeni diferiti in nas si observarea rezultatelor. Este rar folosit in diagnosticarea rinitei alergice, dar este folosit in cercetari realizate pentru a stabili eficienta medicamentelor asupra simptomelor rinitei alergice - rinomanometria. Rinomanometria este o tehnica care masoara fluxul de aer din nas.Testul furnizeaza o estimare a congestiei nazale sau obstructionare datorita polipilor nazali si a altor cauze. Cu toate acestea, rinomanometria necesita mult timp pentru a fi efectuata si in general este folosita doar in cercetare. Testele care nu sunt potrivite pentru diagnosticarea rinitei alergice includ si alte tipuri de teste de determinare cantitativa a imunoglobulinelor si alte analize biochimice. 

Tratament - Generalitati. Tratamentul pentru rinita alergica consta in evitarea alergenilor specifici care provoaca simptomele, folosind medicamente si in cazuri grave, folosind injectiile cu imunomodulatori contra alergiei (imunoterapie). In general tratamentul pentru rinita alergica sezoniera (SAR) si cea de perena (PAR) este la fel, chiar daca forme de tratament, precum antihistaminice zilnice sunt necesare din ce in ce mai des pentru PAR. Medicii incep cu tratamente care sunt in general eficiente pentru majoritatea persoanelor cu putine efecte secundare sau alte riscuri (terapia de prima intentie). Daca acestea nu sunt eficiente sunt urmate terapiile de linia a doua, care au de obicei mai multe efecte secundare sau sunt mai costisitoare. Medicii nu s-au pus de acord inca daca corticosteroizii nazali ar trebui sa fie considerati terapie de prima intentie sau de linia a doua); exista medici care folosesc corticosteroizi nazali pentru tratarea rinitei alergice numai atunci cand alte terapii nu au reusit sa amelioreze simptomele, in timp ce altii folosesc corticosteroizii ca tratament de prima intentie. Complicatiile rinitei alergice cronice (care dureaza de mult timp) includ sinuzita, infundarea urechilor, infectiile otice (ale urechii) sau polipii nazali. Aparitia unei complicatii severe reprezinta una din putinele indicatii pentru prezentarea la camera de garda. Infectiile respiratorii apar mai frecvent la persoanele cu un sistem imunitar slabit. Deoarece rinita alergica nu se poate vindeca si tratamentul poate fi frustrant de urmat, unele persoane pot incerca si metode alternative de tratament a caror eficienta nu a fost dovedita stiintific. Totusi, majoritatea acestor metode fie nu au fost studiate, fie nu le-a fost demonstrata eficienta. Aceste tratamente pot fi scumpe sau pot prezenta pericole pentru sanatate. Tratamentul pentru copii care au alergie este aproape la fel ca si cel pentru adultii care au alergie. Tratarea copiilor cu medicamente poate fi mai dificil deoarece este posibila aparitia de efecte secundare. Anumite medicamente nu sunt tolerate de copii. Tratament ambulatoriu Anumite persoane incep prin a utiliza medicamente fara prescriptie medicala pentru rinita alergica inainte de a consulta un doctor. Aceste medicamente pot fi eficiente. Oricum, persoanele cu alte afectiuni coexistente, varstnicii, copiii, femeile insarcinate sau cele care alapteaza si persoanele cu simptome severe ocazionale ar trebui sa consulte un doctor inainte de a incepe un tratament. Daca pacientul decide sa isi trateze singur simptomele rinitei alergice e bine sa se evite administrarea de medicamente timp de mai multe zile inainte de a consulta doctorul. Acesta poate anticipa problemele cu medicatia, sa verifice de doua ori diagnosticul si sa furnizeze o educatie despre modul cel mai bun de a controla si a preveni simptomele. Mai mult, doctorul poate prescrie medicamente sau recomanda un specialist pentru alergie (alergolog) daca medicamentele fara prescriptie medicala nu sunt eficiente sau provoaca efecte secundare. De asemenea, se poate trata senzatia de nas infundat prin eliberarea fosei nazale cu ajutorul unei solutii saline (apa sarata). Se pot preveni sau trata infectii usoare ale sinusurilor acasa cu ajutorul medicamentelor fara prescriptie medicala si alte metode. Rinita alergica si sarcina Simptomele rinitei alergice pot fi grave in timpul sarcinii. Din cauza ca unele tratamente pentru rinita alergica pot afecta femeia si dezvoltarea fetusului, trebuie gasit un tratament adecvat. Multe medicamente precum sodiu cromolin si cateva antihistaminice orale sau spray sunt considerate a fi sigure in timpul sarcinii. Oricum, este recomandat sa se evite decongestivele orale, nazale si inhalatorii pe perioada primelor 3 luni de sarcina. Daca pacienta ramane insarcinata in timp ce i se administreaza injectii cu imunomodulatori pentru alergie (imunoterapie), ea poate sa le continue, dar nu este recomandat sa se inceapa cu injectii din timpul sarcinii. Tratament initial Tratamentul initial al rinitei alergice include anumiti pasi cu sopul de a reduce sau elimina expunerea la alergenii care provoaca simptomele si folosirea de medicamente precum antihistaminice care nu provoaca somnolenta (nesedative) sau steroizii nazali.  

Tratament medicamentos. Medicamentele pot fi administrate zilnic sau pentru ameliorare, cand simptomele cresc brusc sau devin mai grave. Prin evitarea sau reducerea expunerii la alergeni, pacientul isi poate reduce simptomele alergiei, sa le controleze cu ajutorul medicamentelor si sa reduca riscul dezvoltarii unor complicatii pe termen lung ale rinitei alergice cronice, precum sinuzita. Pentru evitarea alergenilor e bine de stiut daca tipul alergiei este rinita alergica sezoniera (SAR) sau rinita alergica perena (PAR) sau o combinatie a celor 2. In cazul SAR (provocat de polen de exemplu) trebuie stiut tipul de polen ce cauzeaza simptomele si astfel sa se evite expunerea la el. In cazul in care pacientul are simptome pe parcursul intregului an datorate PAR, el trebuie sa stie care sunt alergenii care cauzeaza simptomele si sa se evite expunerea la acestia. Acest lucru necesita consult de specialitate pentru testarea cutanata. Pacientul poate controla alergenii acasa folosind aer conditionat, stergerea prafului regulat, spalarea asternuturilor patului in apa fierbinte si sa interzica accesul animalelor de casa in anumite zone ale casei. Alergenii din mediul exterior se pot evita prin ramanerea in casa pe perioada in care nivelul polenului este inalt, asigurandu-se ca geamurile sunt inchise si evitarea activitatilor de genul tunsului gazonului si gradinaritului. Daca e neaparat nevoie sa se efectueze aceste activitati e bine sa se poarte o masca odata cu administrarea de antihistaminice. Antihistaminicele care nu provoaca somnolenta (nesedative) sunt in general primele medicamente folosite la tratarea rinitei alergice (anumite antihistamine provoaca somnolenta). Sunt, in general foarte eficiente in ameliorarea rinoreei si stranuturilor, pruritului (mancarimile) si ochii inlacrimati. Pot fi folosite impreuna cu decongestivele pentru ameliorarea congestiei nazale. Un spray corticosteroid nazal poate fi folosit in locul sau impreuna cu antihistaminicele. Aceste spray-uri pot reduce simptomele rinitei alergice si sunt recunoscute a fi cel mai eficient tratament pentru majoritatea persoanelor. Isi fac efectul foarte repede, dar pot trece cateva saptamani pana se simte intregul efect. In cazul unei alergii grave la polen, aceste spray-uri sunt administrate cu 1 sau 2 saptamani inainte de a incepe sezonul polenului si se continua pe toata perioada sezonului. Alte medicamente care pot fi folosite includ: - modificatori de leucotriene care amelioreaza congestia, mancarimile, stranuturile si rinoreea - picaturile de ochi, care ajuta la ameliorarea ochilor rosii, cu mancarimi si care lacrimeaza abundent - sodiu cromolin, care poate ajuta la ameliorarea stranuturilor, rinoreei, congestiilor nazale si iritatiilor ochiilor. Sodiu cromolin este de obicei prescris pentru copii si femei insarcinate - ipatromium bromide, care amelioreaza rinoreea. Medicamentele folosite fara prescriptie medicala sunt in general primele incercate. Medicamentele prescrise sunt folosite daca cele folosite fara prescriptie medicala nu ajuta sau care cauzeaza efecte secundare deranjante, precum ameteala sau coordonare alterata. Medicamentele trebuie folosite strict doar pentru ameliorarea simptomelor sau sa amelioreze si sa trateze o cauza preexistenta a rinitei alergice. Daca medicamentele se administreaza doar pentru ameliorarea simptomelor, se poate opri administrarea lor in momentul in care starea clinica se imbunatateste. Oricum, daca in cazul in care se administreaza medicamentele pentru a preveni anumite simptome si pentru a trata cauza de baza care provoaca rinita alergica, trebuie continuat tratamentul cu medicamente chiar daca simptomele s-au imbunatatit.  

Administrarea de medicamente in cantitati insuficiente sau complianta scazuta a pacientului in administrarea acestora poate duce la simptome recurente sau agravate. Este de ajutor sa se explice copiilor motivul pentru care trebuie sa ia medicamente si ce beneficii sunt asteptate, precum si efectele secundare care pot aparea. Medicamentele pot fi folosite zilnic pentru o calmare rapida a simptomelor aparute brusc si grave sau pot fi folosite inainte de o expunere deja stiuta. Pacientul ar trebui sa discute cu medicul care dintre medicamente sunt potrivite si cum sa le ia. Omalizumb (Xolair) este un medicament nou aprobat de FDA pentru utilizarea pentru astm. Exista studii care demonstreaza ca este eficient in atenuarea simptomelor nazale ale rinitei alergice, precum stranutul si pruritul nazal, rinoreea si senzatia de nas infundat. Exista anumiti medici care prescriu omalizumab pentru rinita alergica (folosita experimental). Oricum, este cunoscut faptul ca omalizumab este mai eficient decat steroizii nazali, dar mai scump. Multe medicamente sunt folosite pentru tratarea rinitei alergice. Sunt folosite simultan cu sau dupa ce se incearca evitarea alergenilor care provoaca rinita. Medicamentele fara prescriptie medicala sunt incercate primele. Printre acestea se numara antihistamine, decongestive si picaturi pentru ochi. Medicatii diferite trateaza simptome diferite. Se poate utiliza o combinatie de medicamente pentru a ameliora toate simptomele. Trebuie discutat cu medicul curant care sunt cele mai importante simptome si medicamentele eficiente. Medicatia poate fi folosita fie pentru a ameliora rapid simptomele brusc aparute sau agravate sau in avans pentru o expunere cunoscuta.  

Alegerea medicamentelor. Urmatoarele medicamente pot fi folosite pentru tratarea rinitei alergice: 
- antihistaminice impotriva stranutului, rinoreei (cand curge nasul), mancarimi si ochii incetosati, oricum nu sunt eficiente la alinarea congestiilor nazale 
- decongestivele ajuta la desfundarea cailor nazale dar nu ajuta indeajuns impotriva stranutului si mancarimilor. - corticosteroizii, de obicei eficienti pentru toate simptomele (precum nasul care curge sau congestii nazale) sunt de obicei cei mai eficienti ca tratament pentru rinita alergica 
- sodiu cromolin poate reduce stranutul, rinoreea, congestiile nazale si iritatia ochiilor. Sodium cromolin este des prescris pentru copii si femei insarcinate 
- ipratropium bromide ajuta impotriva rinoreei - picaturile de ochi ajuta impotriva rosetii, mancarimii si a lacrimarii ochilor 
- modificatorii de leucotriene pot ameliora congestiile nazale, mancarimile, stranutul si rinoreea 
- omalizumab (Xolair) este un nou medicament aprobat de FDA pentru a fi folosit pentru astm alergic. 

De retinut! O parte din persoane incep sa foloseasca medicamente fara prescriptie medicala pentru rinita alergica inainte de a consulta un medic specialist. Aceste medicamente pot fi eficiente in tratarea rinitei alergice. Totusi, persoanele cu alte conditii medicale, varstnicii, copiii, femeile insarcinate sau cele care alapteaza sau persoane cu simptome ocazionale mai severe ar trebui sa consulte un specialist inainte de inceperea tratamentului. Daca se decide tratarea dupa propriile cunostinte a simptomelor rinitei alergice este bine sa se evite administrarea medicamentelor mai multe zile inainte de a consulta un doctor. Specialistul ar putea anticipa problemele cu medicatia, sa verifice de doua ori diagnosticul si sa recomande metode mai bune de control si de preventie a simptomelor. Atunci cand se ia in considerare un nou medicament, trebuie sa existe siguranta ca doctorul este avertizat asupra altor medicamente administrate cu sau fara prescriptie medicala. Unele medicamente pot fi foarte periculoase, chiar sa aiba efecte mortale cand sunt luate impreuna cu alte medicamente. Sunt multe tipuri de medicamente care sunt disponibile pentru tratarea rinitei alergice. Unele au eficienta variabila pentru diferite persoane. Impreuna cu medicul curant se poate crea o schema de tratament pe parcursul zilei. De exemplu, in timpul zilei este important de evitat ameteala care poate fi cauzata de antihistaminice. Totusi, in momentele de seara petrecute acasa, cand somnolenta si coordonarea scazuta nu sunt probeleme majore, poate fi acceptata folosirea medicamentelor antihistaminice fara prescriptie medicala si mai putin scumpe. De retinut ca unele efecte sedative de la medicamentele luate seara pot fi de durata.  

Tratarea copiilor cu medicamente poate fi mult mai dificila decat tratarea adultilor din cauza efectelor secundare. Unele medicamente de altfel pot fi respinse pentru tratarea copiilor. Din cauza ca unele medicamente pot afecta femeile insarcinate si dezvoltarea fetusului, trebuie avuta mai multa grija in alegerea unui tratament corespunzator in timpul sarcinii. Multe medicamente, precum sodiu cromolin si unele spray-uri antihistamince nazale sau unele antihistamice orale sunt considerate sigure in timpul sarcinii. De altfel, este recomandat ca decongestivele orale, nazale si inhalatorii sa fie evitati in primele 3 luni ale sarcinii. Tratament de intretinere Daca pentru evitarea alergiilor, antihistaminele si corticosteroizii nu sunt eficienti indeajuns in atenuarea simptomelor rinitei alergice, poate fi utilizat un tratament scurt de 3 pana la 10 zile cu corticosteroizi orali. Este folosit doar pentru simptomele de scurta durata, aparute brusc si care devin din ce in ce mai grave, deoarece corticosteroizii orali au efecte secundare grave daca sunt administrati pe o perioada lunga de timp. Daca simptomele persista, medicul curant poate da o trimitere catre un medic specialist (alergolog). Pacientul ar trebui sa continue sa ia medicamentele dupa instructiunile medicului. Antihistaminicele ajuta la ameliorarea simptomelor precum stranutul, rinoreea, mancarimile si ochii inlacrimati; totusi, nu sunt foarte eficienti pentru congestiile nazale. Decongestivele ajuta la eliberarea nasului dar nu sunt eficienti impotriva stranutului si pruritului (mancarimilor). Corticosteroizii sunt de obicei eficienti impotriva simptomele rinitei alergice (precum rinoreea sau congestiile nazale) si sunt cel mai potrivit tratament pentru rinita alergica. Sodiu cromolin poate atenua simptomele precum stranutul, rinoreea, congestiile nazale si iritatii ale ochiilor. Sodiu Cromolin este de obicei prescris pentru copii si femei insarcinate. Ipratropium bromide ajuta la ameliorarea rinoreei. Picaturile de ochi sunt potrivite pentru roseata, mancarimile, lacrimarea ochiilor. Modificatorii de leukotriene pot ameliora congestiile nazale, mancarimile si stranutul si rinoreea.  

Tratament in cazul agravarii bolii. Daca medicamentele nu controleaza simptomele rinitei alergice sau provoaca efecte secundare inacceptabile, injectiile cu imunomodulatori impotriva alergiei pot reduce sau elimina sensibilitatea la alergenii care provoaca reactii alergice. Acest tratament este numit imunoterapie. Interventiile chirurgicale sunt necesare rareori, mai precis atunci cand un defect structural al nasului sau sinuzita face tratamentul simptomelor dificil si ineficient sau cand alergenii duc la blocaje ale trompei lui Eustachio care provoaca infectii ale urechii. 

Prevenire. Tendinta dezvoltarii rinitei alergice poate fi o problema mostenita. Medicul nu poate preveni alergiile transmise genetic. Exista dovezi cum ca expuneri semnificative la alergeni, fumatul pasiv si poluarea din aer pot irita nasul si gatul si contribuie la dezvoltarea alergiei. Exista dovezi, de asemenea care sugereaza ca copiii care au primit alta hrana decat laptele matern in primele 2 luni de viata au un risc mai crescut de a face un teren atopic. Parintii care prezinta afectiuni alergice pot lua masuri pentru reducerea sanselor de transmitere la copii a unui teren atopic, cum ar fi alaptarea in loc de administrarea de formule de lapte pentru cel putin 6 luni si evitarea expunerii copiilor la fumul de tigara. Chiar daca nu se poate preveni rinita alergica, se pot urma anumiti pasi pentru a evita alergenii care provoaca reactiile alergice. De evitat substantele la care membrii familiei sunt alergici, astfel pot reduce riscul dezvoltarii alergiei sau inrautatirea ei. Este valabil in special la copii mici care pot fi expusi la un risc major de dezvotare a alergiei mai tarziu in timpul vietii. In cazul alergiei sezoniere se cunoaste momentul in care poate aparea riscul expunerii, exista cateva medicamente care pot reduce simptomele daca sunt luate inainte de expunere. Injectiile contra alergiei (imunoterapie) poate reduce sau elimina sensibilitatea la alergenii care provoaca reactii alergice. De evitat sau de controlat alergenii acasa sau in afara prin: 
- controlul prafului si al acarienilor de praf 
- controlul parului de animal sau alti alergeni de animale de casa - controlul mucegaiului.  

Managementul simptomelor. Daca evitarea alergenilor nu amelioreaza simptomatologia sau nu e posibila, se poate incerca administrarea medicamentelor fara prescriptie medicala cum ar fi clorfeniramina (Chlor-Trimeton, de exemplu), difeniramina (Benadryl, de exemplu) sau medicamente mai noi de a doua generatie cum ar fi antihistaminicele nesedative ca loratadina (Claritin), care sunt si ele disponibile fara prescriptie medicala. De asemenea, se poate folosi o solutie salina (apa cu sare) pentru a elibera caile nazale. Se pot preveni sau trata infectiile usoare ale sinusurilor folosind medicamente fara prescriptie medicala sau alte metode, cum ar fi umezirea aerului din incaperi. Este importanta monitorizarea starii clinice. Trebuie inregistrata evolutia simptomelor si felul in care afecteaza viata pacientului, cum ar fi daca impiedica somnul, scad capacitatea de concentrare sau dau o stare de somnolenta. Trebuie urmarita si expunerea la alergeni si timpul de la expunere pana la dezvoltarea simptomelor. Aceste informatii vor ajuta medicul curant sa previna si sa trateze afectiunea. Se poate crea un jurnal al simptomelor. Daca evitarea alergenilor si administrarea medicamentelor fara prescriptie medicala nu amelioreaza simptomatologia sau au efecte secundare suparatoare, pacientul trebuie sa discute cu medicul alte alternative de tratament, cum ar fi injectiile cu imunomodulatori. Uneori o combinatie de mai multe medicamente poate fi de folos.  

Tratament chirurgical. Nu exista nici o operatie care sa previna sau sa vindece rinita alergica. Operatia este necesara pentru anumite persoane ca sa trateze complicatii ale rinitei alergice sau sa corecteze anumite probleme care pot impiedica eficienta tratamentului in aceste conditii. Operatia poate fi folosita doar atunci cand alte terapii nu au reusit sa imbunatateasca simptomele. Inainte de a lua in calcul operatia, este nevoie de radiografii sau alte metode imagistice de investigare a sinusurilor. Simptomele care sunt provocate de rinita alergica care nu se imbunatatesc cu terapiile de rutina sunt cateodata cauzate de infectii si alte maladii ale sinusurilor. Aceste situatii trebuie sa fie eliminate inainte de a lua in considerare operatia. Endoscopia nazala poate fi realizata pentru a: 
- corecta o deviatie nazala de sept 
- scoate polipii nazali necancerosi (benigni). Operatia pentru indepartarea polipilor nazali, daca exista, poate eficientiza tratamentul medicamentos. Rinita alergica poate duce de asemenea la infectii cronice de ureche, in special la copii. Pentru acesti copii este necesara operatie pentru extragerea lichidului din urechea medie (timpanotomie sau miringotomie) sau sa se introduca tuburi care sa ajute la scurgerea lichidului din ureche (timpanostomie). Alte tratamente Rinita alergica poate fi tratata cu injectii contra alergiei (imunoterapie) in cazul in care medicamentele nu pot controla simptomele sau cauzeaza efecte secundare sau care nu sunt tolerate de pacient. Injectiile cu imunomodulatori pot reduce sau elimina sensibilitatea la alergen care este cauza rinitei alergice. Injectiile contra alergiei pot fi potrivite atunci cand: 
- simptomele alergice sunt destul de grave incat beneficiile injectiilor sunt mai mari decat pretul scump al acestora si timpul petrecut cu injectiile saptamanal pentru o perioada indelungata 
- exista alergii doar la unele substante care sunt dificil de evitat 
- masurile de evitare si medicamentele nu sunt suficiente pentru a controla simptomele 
- efectele secundare ale medicamentelor reprezinta o problema 
- se doreste un tratament pentru cauza de baza a alergiei nu doar pentru tratarea simptomelor 
- exista alte conditii care acompaniaza rinita alergica, precum astmul 
- injectiile cu imunomodulatori sunt mai eficiente daca exista alergie la polen, parul de animal sau acarienii de praf. Cu toate acestea, imunoterapia poate dura de la 3 la 5 ani si exista riscul de reactii grave ale intregului organism (socul anafilactic).  

De retinut! Chiar daca sunt scumpe, injectiile cu imunomodulatori ar putea sa nu coste mai mult decat costul medicamentelor adunat cu vizitele la camera de urgenta si consulturile medicale si zile lipsite de la scoala sau serviciu din fiecare an. Oricum, se recomanda rabdare si angajament pentru rezultate eficiente. Este nevoie de injectii regulate timp de 3-5 ani si ar putea sa treaca 1 an sau mai mult pentru ca simptomele sa se imbunatateasca. Daca programul tratamentului este dificil de urmat, se pot lua in considerare si alte optiuni. Injectiile cu imunomodulatori sunt folosite in principal pentru tratarea alergiilor cauzate de catre alergen sau grupuri din aceeasi categorie precum polenul de iarba. In cazul alergiei la mai multe tipuri de alergen sunt necesare injectii pentru fiecare tip de alergie pentru eliminarea tuturor simptomelor. Oricum, este posibil sa se realizeze un tratament pentru mai multe tipuri de alergie intr-o singura injectie. Din cauza ca rinita alergica dureaza toata viata si poate fi frustrant de tratat, anumite persoane ar putea sa caute alte modalitati sa controleze simptomele. Cateva tratamente alternative sau complementare au fost incercate pentru combaterea alergiilor, dar majoritatea fie nu au fost studiate, fie nu au fost aprobate. Aceste metode de tratament neaprobate pentru alergii pot fi scumpe si necesita pierderea unui timp considerabil. Cateva metode pot fi chiar periculoase, precum terapia cu urina autogena care elimina proteina din urina care este apoi injectata in suprafata pielii - acest tratament poate dauna rinichilor.
Gradinita Casa Fericirii


Impactul negativ al leziunilor carioase asupra dezvoltarii somatice a copiilor

Caria dentara reprezinta unul din factorii importanti ce pot conduce la încetinirea cresterii si dezvoltarii copiilor. Copiii cu probleme de alimentatie care nu ating gradul de dezvoltare corespunzator vârstei lor cronologice sufera de afectiuni endocrine sau psiho-somatice dar ele nu explica întotdeauna situatia lor clinica. Lipsa unui diagnostic etiologic exact a sugerat investigarea starii de sanatate a cavitatii bucale, inclusiv a statusului dentar.

Cariile dentare ce ataca dentitia primara ar putea fi cauza hipodezvoltarii în anumite situatii. Aceste carii apar si se dezvolta în urma alimentarii incorecte a acestor copii. Dieta lor contine, în mod disproportional, produse lactate îndulcite si sucuri de fructe ce contin zahar rafinat. În plus, acesti copii nu sunt încadrati în programul de profilaxie dentara, nefiind tratati în mod regulat.

Cercetatorii au comparat greutatea corpului la un grup de 300 de copii cu vârsta maxima de trei ani si au constatat ca 50% din ei sufereau de carii dentare avansate (rampante), pe când cealalta jumatate erau aproape fara carii dentare; 13,7% din grupul copiilor suferinzi de carii dentare cântareau mai putin cu 20% din greutatea ideala, în timp ce in grupul copiilor fara carii nu a fost detectat nici un astfel de caz

În urma acestor rezultate, copiii au fost încadrati într-un program intensiv de reabilitare orala, cu tratarea cariilor dentare in decurs de 18 luni. La sfârsitul acestei perioade, s-a observat o echilibrare aproape completa a greutatii corporale, astfel încât din punct de vedere statistic, diferentele dintre cele doua grupuri au fost practic anihilate. Autorii accentueaza faptul ca leziunile dentare carioase însotite de afectiunile rezultante altereaza procesul digestiv precum si somnul copiilor intr-un mod multifactorial, conducând la o scadere a greutatii corporale pentru cei aflati în perioada de crestere. Odata cu controlul asupra "bolii dentare" (cariile si complicatiile ei), atât somnul cât si nutritia revin la normal, facilitând copiilor sa atinga potentialul de crestere adecvat.

Pentru o buna profilaxie a leziunilor carioase dentare se recomanda parintilor sa stearga gura copiilor cu o compresa umeda dupa fiecare masa si sunt avertizati sa nu permita copiilor sa adoarma cu biberoane cu lapte, sucuri de fructe sau alte bauturi îndulcite.

Este recomandabil pentru copii sa fie examinati de un stomatolog, de preferat specialist în pedodontie, deja de la vârsta de un an. Cariile dentare constituie o epidemie nerecunoscuta la copiii din straturile socio-economice joase. Chiar în S.U.A., peste 90% din copiii cu vârsta cuprinsa între 3-5 ani sufera de carii.

Rezultatele statistice formuleaza aspectul posibil al întârzierii în cresterea si dezvoltarea copiilor care prezinta carii dentare simple sau complicate iar o concluzie interesanta ar fi ca profilaxia, ca si tratamentul "bolii carioase" ar trebui introduse în programele de asigurare ale sanatatii în ciuda faptului ca autoritatile nu o recunosc ca fiind o problema cu serioase repercursiuni medical-sistemice, fapt demonstrat si prin acest studiu.

Recomandari in legatura cu suplimentele fluorate si pastele de dinti cu flour pentru copii

Fluorizarea apei este metoda cea mai eficienta de prevenire a cariei la copii. Ca alternativa, în situatiile în care nu este posibila fluorizarea apei, se recomanda administrarea suplimentelor fluorate (tablete), necesitand însa un grad crescut de cooperare. Ea nu reprezinta o masura de prevenire cu aplicabilitate pe scara larga ci o modalitate de folosire individuala. Efectul cariostatic al suplimentelor fluorate poate fi mai mic decat s-a presupus si ar putea provoca aparitia opacitatilor în smalt. Administrarea tabletelor în perioada de formare a smaltului prezinta riscul aparitiei unor opacitati daca în acelasi timp se ingereaza fluor din alte surse. Riscul aparitiei opacitatilor variaza în timp, perioada critica fiind pana la varsta de 6 ani cand se mineralizeaza coroanele majoritatii dintilor permanenti.

Desi în mai mica masura, s-a facut o asociere si între aparitia opacitatilor în smalt si ingestia pastelor de dinti fluorate de catre copilul mic. Concentratia fluorului din pastele de dinti comercializate în prezent variaza între 0,4 - 1,5 mg F/g de pasta. Ingestia unei cantitati cat un "bob de mazare" poate duce la aparitia opacitatilor. În consecinta, se recomanda urmatoarele:

1.Suplimentele fluorate se indica numai la copiii care locuiesc în zone în care concentratia fluorului din apa potabila nu este optima. Parintii trebuie informati despre riscurile si avantajele metodei. Abordarea trebuie sa fie flexibila în conditiile evaluarii periodice a gradului de risc. Dozele se recomanda în raport cu varsta copilului si cantitatea de fluor din apa potabila. Daca apa contine mai putin de 0,3 ppm (parti pe milion) se recomanda urmatoarele doze: 0,25 mg F/zi pentru 6 luni - 3 ani, 0,50 mg F/zi pentru 3 ani - 6 ani si 1 mg F/zi la copilul cu varsta cuprinsa între 6 si 16 ani.

2. Pastele de dinti se aleg în functie de varsta si de riscul de aparitie a cariilor. La copilul mai mic de 6 ani cu risc scazut la carie, pasta nu trebuie sa contina mai mult de 600 ppm de fluor. La copilul cu risc crescut se recomanda pasta standard (1000 ppm F) în cantitate mica stI controlata. La copilul mai mare de 6 ani se recomanda pasta standard sau o pasta cu o concentratie mai ridicata de fluor (1450 ppm F). Pastele trebuie sa fie acreditate de Societatea Dentara Britanica. Pe ambalajul pastei trebuie sa se indice: cantitatea de F (în ppm), avertizarea asupra riscului opacitatilor si sa nu fie lasata la îndemana copiilor.
Gradinita Casa Fericirii