miercuri, 1 februarie 2012

METODOLOGIE privind cuprinderea copiilor in clasa pregatitoare si in clasa I pentru anul scolar 2012-2013

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI 
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 25 ianuarie 2012

    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, învãţãmântul primar cuprinde clasa pregãtitoare şi clasele I-IV.
    ART. 2
    (1) Cuprinderea elevilor în clasa pregãtitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) În sensul prezentei metodologii, prin pãrinţi se înţelege inclusiv tutori legal instituiţi sau susţinãtori legali.
    (3) În sensul prezentei metodologii, prin domiciliu se înţelege inclusiv reşedinţã, dupã caz.
    ART. 3
    (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, fiecare locuinţã este arondatã unei unitãţi de învãţãmânt obligatoriu, aflatã în proximitatea sa, numitã în continuare şcoala de circumscripţie. Totalitatea strãzilor arondate unitãţii de învãţãmânt formeazã circumscripţia şcolarã a unitãţii de învãţãmânt respective.
    (2) În vederea cuprinderii în clasa pregãtitoare şi în clasa I a tuturor copiilor care au vârsta corespunzãtoare, inspectoratele şcolare judeţene (ISJ) şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale, realizeazã recenzarea acestora pentru fiecare dintre circumscripţiile şcolare.
    (3) În urma recenzãrii copiilor care trebuie sã înceapã învãţãmântul primar în anul şcolar 2012-2013, ISJ/ISMB stabilesc/stabileşte proiectul planului de şcolarizare la clasa pregãtitoare, respectiv la clasa I.
    (4) ISJ/ISMB alocã numãrul de clase pregãtitoare şi de clase I ţinând cont de capacitatea de cuprindere a fiecãrei unitãţi de învãţãmânt şi de obligativitatea cuprinderii în şcoalã a tuturor copiilor din circumscripţia şcolarã. La alocarea numãrului de clase pregãtitoare şi de clasa I se va ţine cont de numãrul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învãţãmântul primar, de opţiunea pãrinţilor de a-şi înscrie copiii în clasa pregãtitoare sau în clasa I şi de participarea/neparticiparea în anul şcolar 2011-2012 a acestor copii la învãţãmântul preşcolar, de arondarea strãzilor la unitãţile de învãţãmânt sau de cea mai bunã oportunitate educaţionalã identificatã.
    (5) Circumscripţiile şcolare şi proiectul planului de şcolarizare sunt afişate la fiecare unitate de învãţãmânt, inclusiv pe site-ul acesteia, dacã existã, şi pe site-ul inspectoratului şcolar, conform calendarului înscrierii, pentru informarea pãrinţilor şi a publicului interesat.
    ART. 4
    (1) Conform legii, învãţãmântul primar este învãţãmânt obligatoriu.
    (2) Numãrul de locuri care se alocã prin cifra de şcolarizare pentru clasa pregãtitoare şi clasa I, în învãţãmântul de stat, este mai mare sau egal cu numãrul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învãţãmântul primar, asigurând astfel fiecãrui copil un loc.
    (3) Pãrinţii ai cãror copii împlinesc vârsta de 6 ani pânã la data de 31 august 2012 inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învãţãmântul primar, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei metodologii.
    (4) Pãrinţii care nu înscriu în învãţãmântul primar sau împiedicã înscrierea şi/sau frecventarea şcolii de cãtre copilul care a împlinit vârsta pentru a merge la şcoalã vor fi sancţionaţi în conformitate cu prevederile legale.
    CAP. II
    Stabilirea clasei în care va fi înscris copilul
    ART. 5
(1) Având în vedere cã în anul şcolar 2012-2013 vor începe învãţãmântul primar atât copii de 6 ani, cât şi copii de 7 ani, debutul şcolar se poate face în acest an, în mod excepţional, în clasa pregãtitoare sau în clasa I, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
    (2) Stabilirea clasei în care va fi înscris copilul se face în funcţie de vârsta copilului, de participarea/neparticiparea anterioarã a acestuia la educaţia preşcolarã, de dezvoltarea psihosomaticã a copilului şi de opţiunea pãrinţilor acestuia.
    (3) Copiii care împlinesc 7 ani pânã la data de 31 august 2012 inclusiv vor fi înscrişi în clasa I.
    (4) Copiii care împlinesc 6 ani pânã la data de 31 august 2012 inclusiv vor fi înscrişi în clasa pregãtitoare, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (5).
    (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), copiii care împlinesc 6 ani pânã la data de 31 august 2012 inclusiv pot fi înscrişi în clasa I, la solicitarea scrisã a pãrinţilor, în urmãtoarele situaţii:
    a) dacã sunt înscrişi şi frecventeazã în anul şcolar 2011-2012 grupa mare, pregãtitoare pentru şcoalã;
    b) dacã nu sunt înscrişi sau nu frecventeazã grupa mare, pregãtitoare pentru şcoalã, în anul şcolar 2011-2012, dar evaluarea dezvoltãrii psihosomatice atestã pregãtirea copilului pentru parcurgerea cu succes a clasei I. În cazul în care rezultatul evaluãrii aratã cã dezvoltarea psihosomaticã nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei I, copiii vor fi înscrişi în clasa pregãtitoare.
    (6) Listele copiilor care sunt înscrişi şi frecventeazã grupa mare, pregãtitoare pentru şcoalã, în anul şcolar 2011-2012, în format electronic needitabil, sunt puse la dispoziţia fiecãrei unitãţi de învãţãmânt care are clase de învãţãmânt primar de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti, înainte de începerea primei etape de înscriere.
ART. 6
    (1) Pãrinţii ai cãror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2012 inclusiv pot sã îşi înscrie copiii în învãţãmântul primar în clasa pregãtitoare, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei metodologii, dacã evaluarea dezvoltãrii psihosomatice a acestora fãcutã de specialişti atestã pregãtirea copiilor pentru parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare.
    (2) Pãrinţii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2012 inclusiv care nu opteazã pentru înscrierea copiilor lor în clasa pregãtitoare în anul şcolar 2012-2013 sau ai celor în cazul cãrora evaluarea menţionatã la alin. (1) aratã cã dezvoltarea psihosomaticã nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare îşi vor înscrie copiii la grãdiniţã, în grupa mare.
    (3) Situaţiile menţionate la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 5 sunt prezentate în tabelul prevãzut în anexa nr. 1a.
    (4) ISJ/ISMB vor soluţiona orice situaţie legatã de înscrierea în clasa pregãtitoare sau în clasa I în interesul educaţional al elevului şi în limitele legii.
    (5) ISJ/ISMB au obligaţia de a transmite, cu celeritate, la Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului (MECTS) informaţiile referitoare la situaţiile prevãzute la alin. (4) şi la modalitãţile de soluţionare a acestora. Informaţiile vor fi transmise pe faxul Direcţiei generale educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii (DGEÎTPV) şi pe e-mail inspectorului din DGEÎTPV responsabil cu monitorizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregãtitoare şi în clasa I în judeţul respectiv.
    ART. 7
    (1) Evaluarea dezvoltãrii psihosomatice a copiilor, menţionatã la art. 5 şi 6, se efectueazã sub coordonarea centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţã educaţionalã (CJRAE/CMBRAE), în perioada prevãzutã de Calendarul înscrierii în clasa pregãtitoare şi în clasa I.
(2) În evaluarea dezvoltãrii psihosomatice a copiilor va fi implicat personalul de specialitate al CJRAE/CMBRAE, personal de specialitate din alte instituţii/unitãţi, precum şi medici şcolari sau medici de familie, dupã caz.
    (3) Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti poate decide organizarea evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice a copiilor atât la sediul CJRAE/CMBRAE, cât şi în diferite zone ale judeţului/municipiului Bucureşti, pentru a facilita accesul pãrinţilor şi al copiilor la aceastã evaluare.
    (4) Perioada de desfãşurare a evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice, programul zilnic stabilit pentru aceasta, precum şi adresele unitãţilor/instituţiilor la care se desfãşoarã evaluarea sunt stabilite de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti şi sunt afişate la toate unitãţile de învãţãmânt şi pe site-ul ISJ/ISMB.
    (5) Rezultatul evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice a copilului este comunicat, în scris, pãrintelui care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluãrii nu poate fi contestat.
    (6) Rezultatul evaluãrilor dezvoltãrii psihosomatice a copiilor din judeţ/municipiul Bucureşti este înscris într-un proces-verbal, semnat de specialiştii care au efectuat evaluarea. CJRAE/CMBRAE transmite procesul-verbal comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, care asigurã pãstrarea sa la dosarul comisiei.
    (7) În baza procesului-verbal, comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti stabileşte nivelul de clasã - clasa pregãtitoare, respectiv clasa I - în care vor fi înscrişi copiii sau stabileşte înscrierea copilului în învãţãmântul preşcolar, conform rezultatului evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice şi prevederilor prezentei metodologii.
    (8) Decizia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti referitoare la nivelul de clasã în care urmeazã a fi înscrişi copiii care au participat la evaluarea dezvoltãrii psihosomatice este comunicatã prin afişare la unitãţile de învãţãmânt.
    CAP. III
    Alegerea unitãţii de învãţãmânt la care va fi înscris copilul
    ART. 8
    (1) Toţi copiii ai cãror pãrinţi solicitã înscrierea în clasa pregãtitoare, respectiv în clasa I la şcoala de circumscripţie vor fi înmatriculaţi la unitatea de învãţãmânt solicitatã.
    (2) Pe locurile libere se înscriu şi, ulterior, se înmatriculeazã copiii care provin din alte circumscripţii şcolare, în conformitate cu solicitãrile pãrinţilor şi cu prevederile prezentei metodologii.
    (3) În sensul prezentei metodologii, numãrul locurilor libere este stabilit ca diferenţa dintre numãrul de locuri alocate pentru un anumit nivel de clasã - clasã pregãtitoare, respectiv clasa I - şi numãrul de copii din circumscripţie care trebuie înscrişi la acel nivel de clasã. Exemplificarea modului în care se stabileşte numãrul de locuri libere, în sensul prezentului articol, se regãseşte în anexa nr. 1b.
    ART. 9
    (1) În situaţia în care într-o unitate de învãţãmânt numãrul cererilor de înscriere de la pãrinţi din afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numãrul de locuri libere definite conform art. 8, vor fi aplicate criterii de departajare, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
    (2) Criteriile generale de departajare a copiilor, care se aplicã în situaţia în care la o unitate de învãţãmânt existã mai multe cereri pentru înscrierea copiilor din afara circumscripţiei decât locuri libere, sunt urmãtoarele:
    a) existenţa unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
    b) existenţa unui document care dovedeşte cã este orfan de ambii pãrinţi sau provine de la o casã de copii;
    c) existenţa unui document care dovedeşte cã este orfan de un pãrinte sau provine dintr-o familie monoparentalã;
    d) existenţa unui document care dovedeşte cã unul dintre pãrinţi este cadru didactic/cadru didactic auxiliar/angajat în învãţãmânt;
    e) existenţa unui frate/a unei surori a copilului înmatriculat/înmatriculatã în unitatea de învãţãmânt la care se solicitã înscrierea.
    (3) În cazul în care numãrul cererilor de înscriere de la pãrinţi din afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numãrul de locuri libere, criteriile generale de departajare se aplicã succesiv, în ordinea în care apar la alin. (2).
    (4) Fiecare unitate de învãţãmânt va stabili criterii specifice de departajare, care se aplicã în situaţia în care pe ultimele locuri existã copii aflaţi la egalitate din punctul de vedere al criteriilor menţionate la alin. (2).
    (5) Criteriile specifice menţionate la alin. (4) nu pot fi discriminatorii şi trebuie sã ţinã cont de faptul cã toţi copiii au drepturi egale de acces la educaţie, indiferent de condiţia socialã şi materialã, de sex, rasã, naţionalitate, confesiune.
    (6) Este interzisã includerea printre criteriile specifice menţionate la alin. (4) a oricãror tipuri de teste, examene şi altele asemenea.
    (7) Criteriile specifice menţionate la alin. (4) nu pot include existenţa unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului pentru înscrierea în clasa pregãtitoare şi în clasa I, sau orice alte proceduri care nu respectã spiritul şi litera prezentei metodologii.
    (8) În cazul în care la o unitate de învãţãmânt pe ultimul loc liber este înmatriculat un copil din altã circumscripţie şcolarã, fratele sãu geamãn/sora sa geamãnã va fi admis/admisã la aceeaşi unitate de învãţãmânt, peste numãrul de locuri alocat.
    ART. 10
    (1) Criteriile specifice de departajare menţionate la art. 9 alin. (4) sunt stabilite în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi se transmit spre aprobare comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti.
    (2) Criteriile specifice de departajare aprobate se anunţã public, la data menţionatã în calendarul de înscriere, prin afişare la sediul unitãţii de învãţãmânt.
    (3) Modificarea criteriilor specifice de departajare dupã aceastã datã este interzisã.
    ART. 11
(1) În funcţie de situaţia specificã, pãrinţii pot solicita înscrierea copiilor lor în altã localitate decât localitatea de domiciliu, inclusiv în alt judeţ.
    (2) În cazurile menţionate la alin. (1), pãrinţii vor depune cererile-tip de înscriere la unitãţile de învãţãmânt nominalizate de ISJ/ISMB pentru înscrierea candidaţilor din alte localitãţi.
    (3) Informaţiile referitoare la centrul special de înscriere, stabilit pentru înscrierea copiilor din altã localitate din judeţ sau din alt judeţ/municipiul Bucureşti, sunt disponibile la şcoala de circumscripţie.
    (4) Informaţiile referitoare la centrul special de înscriere, stabilit pentru înscrierea copiilor din altã localitate din judeţ sau din alt judeţ/municipiul Bucureşti, sunt disponibile şi pe site-ul fiecãrui inspectorat.
    CAP. IV
    Procedura de înscriere
    ART. 12
    (1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au/are obligaţia sã asigure afişarea tuturor informaţiilor referitoare la înscrierea în clasa pregãtitoare sau în clasa I, inclusiv circumscripţiile şcolare şi planul de şcolarizare, la fiecare unitate de învãţãmânt din judeţ, precum şi pe site-ul ISJ/ISMB.
    (2) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti coordoneazã organizarea şedinţelor de informare şi consiliere a pãrinţilor copiilor înscrişi la grãdiniţã şi care urmeazã sã înceapã învãţãmântul primar în anul şcolar 2012-2013.
    (3) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti asigurã instituirea şi funcţionarea unui telverde, la care pãrinţii şi alte persoane interesate pot obţine, gratuit, informaţii referitoare la cuprinderea copiilor în clasa pregãtitoare şi în clasa I.
    (4) Numãrul telverde menţionat la alin. (3) este 0 800 816 xyz, unde xyz este indicativul judeţului. De exemplu, pentru Arad indicativul este 257, pentru Brãila indicativul este 239, pentru Bucureşti indicativul este 021.
    (5) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti iau/ia toate mãsurile pentru comunicarea informaţiilor legate de înscrierea în clasa pregãtitoare sau în clasa I, inclusiv posibilitatea de informare la telverde şi numãrul acestuia, cãtre mijloacele de comunicare în masã.
    (6) Toate unitãţile de învãţãmânt au obligaţia de a oferi informaţii referitoare la procedura de înscriere a copiilor în clasa pregãtitoare sau în clasa I. Pãrinţii se pot adresa celei mai apropiate unitãţi de învãţãmânt, care îi va îndruma în privinţa paşilor pe care trebuie sã îi parcurgã, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
    ART. 13
    (1) Înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare şi în clasa I se face în urma completãrii unei cereri-tip de înscriere.
    (2) Completarea cererii-tip de înscriere se face la secretariatul şcolii la care se solicitã înscrierea, în perioada prevãzutã de calendarul înscrierii, prin introducerea în aplicaţia informaticã a datelor furnizate de pãrinte.
(3) Pãrintele depune în momentul completãrii fişei de înscriere o fotocopie a actului de identitate propriu şi o fotocopie a certificatului de naştere al copilului, care vor fi certificate conform cu originalul de cãtre secretariatul unitãţii de învãţãmânt.
    (4) În cazul în care solicitã înscrierea la altã unitate de învãţãmânt decât şcoala de circumscripţie, pe lângã documentele menţionate la alin. (3), pãrinţii depun şi documente care dovedesc îndeplinirea criteriilor de departajare, în conformitate cu art. 9 şi 10.
    ART. 14
    Cuprinderea în clasa pregãtitoare şi în clasa I se face în etape succesive, dupã cum urmeazã:
    a) prima etapã, în care vor fi înscrişi copiii ai cãror pãrinţi solicitã înscrierea la şcoala de circumscripţie;
    b) a doua etapã, în care sunt înscrişi copiii ai cãror pãrinţi solicitã înscrierea la o altã unitate şcolarã decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rãmase libere;
    c) a treia etapã, în care sunt înscrişi copiii ai cãror pãrinţi au solicitat înscrierea la o altã şcoalã decât şcoala de circumscripţie, dar care nu au fost înmatriculaţi din lipsã de locuri sau ai cãror pãrinţi nu au participat la etapele anterioare de înscriere şi solicitã, în etapa a treia, înscrierea la şcoala de circumscripţie;
    d) a patra etapã, în care este asiguratã înscrierea copiilor care nu au participat la etapele anterioare sau nu au fost distribuiţi, din diferite motive.
    CAP. V
    Prima etapã de înscriere
    ART. 15
    (1) În prima etapã sunt procesate doar cererile pãrinţilor care solicitã înscrierea copiilor la şcoala de circumscripţie.
    (2) Completarea cererii-tip de înscriere se face la şcoala de circumscripţie.
    (3) În momentul completãrii cererii, pãrinţii vor fi informaţi cã aplicaţia informaticã nu permite înscrierea copilului la mai multe unitãţi de învãţãmânt.
    (4) Comisia de înscriere din unitatea de învãţãmânt va verifica documentele depuse de pãrinte şi nu va procesa cererile depuse de pãrinţii care au domiciliul în afara circumscripţiei şcolare.
    (5) Comisiile judeţene vor lua toate mãsurile pentru monitorizarea respectãrii prevederii menţionate la alin. (4) şi pentru sancţionarea membrilor comisiilor de înscriere din unitãţile de învãţãmânt care nu respectã prevederile prezentei metodologii.
    ART. 16
    (1) Cererile-tip de înscriere sunt completate în prezenţa pãrinţilor de cãtre un membru al comisiei de înscriere din şcoalã, direct în aplicaţia informaticã.
    (2) Dupã completare, cererea-tip de înscriere este tipãritã, verificatã şi semnatã de pãrinte.
    (3) În cazul existenţei unei erori în transcrierea datelor, pãrinţii o semnaleazã pe loc, iar comisia de înscriere din unitatea de învãţãmânt procedeazã la corectarea greşelii în baza de date computerizatã şi retipãreşte cererea-tip corectatã din calculator, în vederea semnãrii de cãtre pãrinte.
    ART. 17
    (1) Toţi copiii ai cãror pãrinţi au solicitat înscrierea la şcoala de circumscripţie vor fi înmatriculaţi conform opţiunii, în perioada prevãzutã de calendarul înscrierii.
    (2) Lista candidaţilor înmatriculaţi dupã prima etapã se afişeazã la şcoala de circumscripţie, conform calendarului înscrierii.
    CAP. VI
A doua etapã de înscriere
    ART. 18
    (1) Dupã încheierea primei etape, comisiile de înscriere din unitãţile de învãţãmânt afişeazã locurile rãmase libere.
    (2) Locurile rãmase libere, stabilite în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3), de la toate unitãţile de învãţãmânt din judeţ vor fi afişate la fiecare unitate de învãţãmânt care şcolarizeazã clasa pregãtitoare şi clasa I şi pe site-ul ISJ/ISMB, pentru informarea pãrinţilor.
    (3) Fiecare unitate de învãţãmânt afişeazã programul de completare a cererilor-tip de înscriere de cãtre pãrinţii care solicitã înscrierea la altã şcoalã decât şcoala de circumscripţie, precum şi criteriile specifice de departajare stabilite de unitatea şcolarã.
    ART. 19
    (1) În a doua perioadã de înscriere, în conformitate cu calendarul înscrierii şi cu programul afişat la unitatea de învãţãmânt la care pãrintele doreşte înscrierea copilului, se completeazã cererile-tip de înscriere de cãtre pãrinţii din afara circumscripţiei şcolare.
    (2) Nu pot depune cereri de înscriere în a doua etapã pãrinţii care au depus dosare şi au semnat cererile-tip de înscriere în prima etapã.
(3) În momentul completãrii cererii, pãrinţii sunt informaţi cu privire la prevederile prezentei metodologii, la numãrul de locuri libere şi la criteriile de departajare generale şi specifice care vor fi utilizate în cazul în care numãrul de opţiuni pentru respectiva unitate de învãţãmânt este mai mare decât numãrul de locuri libere.
    (4) În momentul completãrii cererii, pãrinţii vor fi informaţi cã aplicaţia informaticã nu permite înscrierea copilului la mai multe unitãţi de învãţãmânt.
    (5) Unitãţile şcolare pun la dispoziţia pãrinţilor aceste informaţii şi prin afişare.
    ART. 20
    (1) Cererile-tip de înscriere sunt completate în prezenţa pãrinţilor de cãtre un membru al comisiei de înscriere din şcoalã, direct în aplicaţia informaticã.
    (2) Dupã completare, cererea-tip de înscriere este tipãritã, verificatã şi semnatã de pãrinte.
    (3) În cazul existenţei unei erori, pãrinţii o semnaleazã pe loc, iar comisia de înscriere din unitatea de învãţãmânt procedeazã la corectarea greşelii în baza de date computerizatã şi retipãreşte cererea-tip corectatã din calculator, în vederea semnãrii de cãtre pãrinte.
    (4) În cazul în care aplicaţia informaticã semnaleazã cã pentru copilul respectiv a mai fost depusã o cerere de înscriere la altã unitate de învãţãmânt, înscrisã în baza de date, întrucât a fost semnatã de pãrinte, dosarul de înscriere nu va mai fi acceptat şi rãmâne valabilã opţiunea deja asumatã pentru altã unitate de învãţãmânt.
ART. 21
    Pânã la data precizatã în calendarul înscrierii, comisia de înscriere din fiecare unitate de învãţãmânt la care au rãmas locuri libere dupã prima etapã efectueazã procesarea cererilor pãrinţilor copiilor proveniţi din alte circumscripţii şcolare şi stabileşte lista copiilor care vor fi înmatriculaţi în clasa pregãtitoare, respectiv în clasa I, în funcţie de numãrul de cereri, de numãrul de locuri libere şi de criteriile de departajare.
    ART. 22
    La sfârşitul celei de-a doua etape de înscriere, fiecare unitate de învãţãmânt care participã la etapa a doua de înscriere afişeazã lista copiilor înscrişi conform cererii pãrinţilor, precum şi lista copiilor care au optat pentru unitatea de învãţãmânt respectivã, dar nu au putut fi înscrişi din lipsã de locuri.
    ART. 23
    (1) Dupã a doua etapã de înscriere, unitãţile de învãţãmânt transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti baza de date cu situaţia copiilor înscrişi, precum şi listele copiilor care au optat pentru unitatea de învãţãmânt respectivã, dar nu au putut fi înscrişi din lipsã de locuri.
    (2) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti actualizeazã baza de date judeţeanã/a municipiului Bucureşti şi, ţinând cont de distribuirea copiilor la diferite şcoli, stabilesc/stabileşte şi afişeazã, pentru fiecare unitate de învãţãmânt, numãrul copiilor din circumscripţia şcolarã care au fost înscrişi la şcoala de circumscripţie, numãrul copiilor din circumscripţia şcolarã care au fost înscrişi la altã şcoalã şi numãrul de locuri libere, dacã mai existã.
    CAP. VII

13 comentarii:

  1. Legea nu ne comunica numarul de elevi dintr-o clasa si in cate schimburi se va desfasura programul scolar!

    RăspundețiȘtergere
  2. ei se obliga la asigurarea calitatii actului educational? despre asta nu e scris nimic

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca sunt copiii pregatiti pentru a merge la scoala: DA,dar nu aceasta este problema.
      Scoala nu e pregatita sa ii primeasca pe copii.

      Ștergere
  3. Pana in moment grupele pregatitoare functionau foarte bine in gradinite, nu inteleg de ce trebuie sa schimbam ceva dintre putinele lucruri bine functionabile de la noi din tara. Totdeauna incercam sa adaptam ceva din strainatate, dar atunci de ce nu micsoram cantitatea materialelor si asa mai departe?

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu exista nici o justificare logica pentru aceasta clasa 0. Sistemul nu poate face fata violentelor din scoli si se gandeste sa-i mai bage si pe acesti copilasi in zoo? Pe langa faptul ca nu exista spatii, nu exista personal etc, cine imi garanteaza mie ca pustiul meu va fi in siguranta, ca se va adapta acestei cerinte care de altfel inca nu se stie ce inseamna; Este grupa de scoala, de gradinita, combinata? Care este motivul infiintarii acestei clase pentru ca eu nu-l inteleg. Ministerul tace, sindicatele din invatamant nu rezolva nici o problema... Concluzia este ca fiecare ministru al invatamantului nu s-a putut face cunoscut decat daca a scos o lege tampita iar noi, ca parinti, ca profesori, suntem obligati sa ne supunem unor "nimeni".

    RăspundețiȘtergere
  5. grupa pregatitoare la gradinite este foarte eficienta si ok...

    RăspundețiȘtergere
  6. Invatatorii nu sunt de acord sa ia clasa zero ar trebuii sa angajeze educatori si sa ii trimita la niste cursuri de specializare si tot asa din stanga in dreapta

    RăspundețiȘtergere
  7. Lasati copii sa se bucure de copilaia lor nu ii transformati in roboti,ei sunt viitorul nostru si trebuie sa creasca in armonie si pace,nu in stres si neajunsuri.

    RăspundețiȘtergere
  8. Copilul trebuie sa aiba copilarie, sa se joace, sa descopere, sa interactioneze prin joaca, sa aiba somn de dupa-amiaza, mese calde,spatii de joaca adecvate, jucarii,jocuri, material didactic specific varstei, metodologie, metodici, curriculum si nu in ultimul rand,personal didactic bine pregatit profesional.

    RăspundețiȘtergere
  9. In Canada exista clasa pregatitoare in scoli, dar infrastructura o permite, si in plus, legile nu se schimba dupa cum bate vantul. In primul rand sa se doteze scolile cu tot ce trebuie si apoi sa mutam grupa pregatitoare la scoala.

    RăspundețiȘtergere
  10. http://www.petitieonline.com/parintii_si_profesorii_nu_vor_clasa_pregatitoare_in_scoli
    Propunem ca speciliştii în educație să ia în considerare anumite aspecte care arată că această lege are prevederi cel puţin discutabile, unele chiar eronate.

    Oferim pentru ilustrare următoarele consideraţii:

    -nu există un curriculum specific;

    -majoritatea şcolilor nu au dotări corespunzătoare;

    -apar dificultăţi specifice în învăţământul simultan şi vocaţional;

    -activitatea în aceste clase pregătitoare ar conduce la supraîncărcarea elevilor şi la obosirea lor care vor conduce la receptarea actului de învăţare ca un demers obositor si cronofag;

    -volumul de muncă al unui elev de 6 ani în şcoală va fi prea mare, respectiv depășeşte cu mult orele de curs ( 4 ore pe zi plus încă 4 ore semiinternat), aceasta în condiţiile în care elevii mici nu

    vor mai avea posibilitatea să beneficieze de somnul de amiază;

    -nu toţi elevii de 6 ani rămaşi la semiinternat îşi permit financiar o mâncare caldă;

    -nu în toate instituţiile şcolare poate fi pusă la dispoziţie masa de prânz;

    -există unele cazuri de sănătate precară care necesită o alocare a unui anumit timp mai îndelungat de luare a mesei;

    -notarea ritmică şi formativă este importantă în procesul de învăţământ;la 6 ani copiii pot să se descurajeze mult mai uşor la primirea calificativelor suficient si insuficient, influenţându-i negativ pe un termen mai lung;

    -abordarea constructivistă a învăţământului este centrată pe elev şi pe activitatea lui de învăţare;cum va putea invăţa cum sa inveţe acest elev de 6 ani cand gândul lui este înca la joacă, iar puterea lui de concentrare a atenţiei este puţin dezvoltată?

    -între un elev de 6 ani şi de 7 ani este o diferenţa considerabilă ca dezvoltare cognitivă, afectiv-motivaţională şi psiho-motorie; un an de dezvoltare contează mult;

    -grupa pregătitoare işi schimbă doar denumirea în clasă pregătitoare pentru intrarea în clasa I, deci nu are sens transferarea copiilor în clase, când s-a demonstrat clar eficacitatea grupelor pregătitoare în grădiniţe;

    -ce clasă pregătitoare poţi face într-un sat cu 5 copii? Ii transportăm la vârsta asta?

    -şi nu în ultimul rând, să luăm în considerare înţeleapta vorbă populară prin sintagma “Cei şapte ani de acasă”.

    Lăsaţi copiii să fie copii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Descoperirea lui John Bolwby cu privire la importanţa dezvoltării unor relaţii de
      ataşament şi siguranţă între copil şi adultul care îl educă/îngrijeşte, ca fundament pentru o dezvoltare
      sănătoasă, socială şi emoţională, a copilului, a marcat începutul unui program mondial de cercetare privind
      relaţiile sociale ale copiilor de vârste mici, care a fost extins şi la cadrul non-familial al structurilor ECEC.
      Conform acestui studiu, îngrijirea care implică sensibilitate-receptivitate este cel mai puternic factor
      determinant în dezvoltarea unei relaţii de ataşament şi siguranţă (de Wolff & van IJzendoorn, 1997), ceea ce
      înseamnă că părinţii trebuie să reacţioneze prompt şi în mod adecvat la semnalele emise de copil în cazul în
      care acesta sesizează o lipsă de confort, să iniţieze interacţiuni cu copilul şi să răspundă într-o manieră
      corespunzătoare şi semnificativă la interacţiunea iniţiată de copil, să stimuleze copilul într-un mod adecvat
      vârstei (de exemplu, vocalizare, vorbire, lectura în comun a unor cărţi, furnizarea de materiale de joacă şi de
      construcţie). S-a propus ca orientări similare să fie aplicate educatorilor şi profesorilor din structurile şi
      programele ECEC, pentru a accentua importanţa sensibilităţii profesorilor, a sprijinului emoţional şi neintruziv
      pe care aceştia trebuie să-l aplice în interacţiunile cu copii. În prezent, sunt utilizate pe scară largă sisteme de
      evaluare a calităţii, cum ar fi: scala revizuită de evaluare a mediului preşcolar (Early Childhood Environments
      Rating Scale Revised – ECERS-R; Harms et al., 1998) şi scala de evaluare a mediului educaţional
      (Observation Rating Scale of Care Environment – ORCE), utilizat în studiul NICHD Early Child Care Network,
      care sunt direct derivate din aceste noţiuni (pentru exemplele de cercetare europeană, cu ECERS şi ORCE,
      vezi, printre altele, Sylva et al., 2004; Tietze & Cryer, 1999, 2004; Vermeer et al., 2005).

      Ștergere
  11. Notele distinctive ale educaţiei sunt:
    · copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
    · la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi timp);
    · adultul/educatorul, la nivelul relaţiei “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;
    · activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;
    · părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – grădiniţă - comunitate
    este hotărâtoare.

    RăspundețiȘtergere