duminică, 30 ianuarie 2011

Autodisciplina... se invata!

Multi parinti se gandesc, privindu-si copiii, cat de greu este sa fii parinte. Si cat de greu este sa cresti un copil "ca la carte", care sa fie si puternic, dar si sensibil, si politicos, dar si asertiv cand e cazul. Cu alte cuvinte, sa aiba tot ce are nevoie pentru a se descurca in viata, pentru a se integra si pentru a fi respectat de ceilalti.
Ei, poate copiii nu se gandesc atat de departe in primii lor ani de viata, dar cu siguranta isi doresc si ei sa afle ce ar trebui sa faca ca sa le fie mai usor pe aceasta lume, sa primeasca cat mai putine obervatii sau priviri de repros si cat mai multa iubire, afectiune si apreciere din partea celorlalti. Asa cum fiecare din noi isi doreste. Insa, spre deosebire de adulti, copiii nu prea sunt obisnuiti sa asculte de vorbele spuse de un parinte si sa le ia ca atare.
Ei au curiozitatea de a vedea daca nu cumva, dincolo de cuvinte, nu exista o alta regula care are si mai multa valoare. Asa ca, daca ii spui unui copil ca nu are voie, e foarte probabil ca primul lucru pe care il face sa fie exact cel care i-a fost interzis cu un minut inainte. Si atunci cum facem ca sa ne invatam copilul si sa creada in reguli, si sa devina responsabil si disciplinat, in masura in care este posibil la varsta sa?

Puterea exemplului
Ceea ce el trebuie sa respecte, si parintele trebuie sa respecte. Daca iti rogi copilul sa isi puna sosetele murdare in cosul de rufe inainte de a intra sa faca baie, ai grija ca si sotul tau sa respecte aceasta regula. Pentru ca altfel, copilul poate intelege ca regula e doar a mamei si ca "baietii" sau "barbatii" sunt grozavi tocmai pentru ca nu o respecta.
Din pacate, in multe familii, parintii chiar intra in competitie incurajand copilul sau macar fiind toleranti cu el atunci cand e vorba de reguli simple, considerand ca astfel ii castiga afectiunea. Si ceea ce obtin de fapt e un copil rebel, care ii manipuleaza pe fiecare in parte si obtine ce isi doreste fara a-si asuma prea multe responsabilitati. Daca cel mic nu respecta regula, e bine sa stabilim cu el inainte o consecinta a nerespectarii regulii stabilite de comun acord.
In acest fel el nu este pedepsit, ci isi asuma, ca noi toti, urmarea faptului ca nu avem chef sa facem anumite lucruri. De exemplu, putem alege sa nu ne spalam sosetele, dar asta inseamna ca va trebui sa mergem cu sosete nespalate la un moment dat. Asa si copilul dvs, daca nu isi va pune sosetele in cos, acestea nu vor fi spalate, si mai devreme sau mai tarziu el va putea descoperi ca erau exact sosetele lui norocoase. In acest moment, va incerca probabil sa isi santajeze mama pentru a obtine prin afectiune ceea ce nu a obtinut prin faptul ca a fost responsabil.

Nu reactiona la santaj
Daca mama cedeaza, copilul deja a invatat ca regulile pot fi evitate. Si mama va spune ca a fost doar o intamplare nevinovata, dar aceste intamplari nevinovate sunt cele care cristalizeaza caracterul copilului, din pacate (sau din fericire). Asa ca ideal este sa nu confundam iubirea cu slabiciunea si copilul la fel, sa inteleaga ca faptul ca il iubim mult si neconditionat dar si ca avem incredere in el ca poate sa isi asume anumite responsabilitati.

Nu putem cere de la copil ceea ce noi nu respectam
Daca vorbim cu dispret acasa despre anumite lucruri, atunci nu ne putem astepta ca copilul nostru sa le respecte. El nu va face diferenta intre aparenta si esenta si ne putem astepta sa aiba, de exemplu, un comportament rebel la scoala. Asa ca e important cum discutam cu el acasa si cum ii prezentam lumea din care facem parte si principiile de viata pe care le avem.

Ai incredere in capacitatile copilului tau
Nu te repezi sa faci lucruri in locul sau, ci mai degraba incurajeaza-l sa le faca singur, ba chiar cere-i ajutorul cand nu ai nevoie de el, ca sa simta ca este important si apreciat in familie. Aceste mici experiente fac mai mult decat cadourile cu care alti parinti incearca sa isi cumpere copiii.

Arata-i respect si trateaza-l ca pe egalul tau. Chiar daca e mic, intelege multe si e mai curajos decat crezi. Adu-l alaturi de tine si il vei avea alaturi pentru restul vietii tale, ca si prieten, ca si fiu, ca o persoana responsabila.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu